Unele orasele au ridicat din sprancene cand au anuntat ca s-au angajat intr-o cursa pentru atingerea emisiilor zero pana in 2030. Pe masura ce realitatea se instaleaza, unii admit acum ca tinta ar putea fi mai multa aspiratie decat realizabila.
Ca parte a unei scheme finantate de UE anuntata la inceputul anului 2022, un grup de 100 de orase din UE si 12 din afara blocului s-au angajat sa atinga neutralitatea climatica pana la sfarsitul deceniului si s-au inscris pentru a primi sprijinul UE pentru atingerea acestui obiectiv.
Orasele sunt pe cale sa depuna planuri privind modul in care isi vor reduce emisiile la zero, care vor primi apoi un semn de aprobare din partea Comisiei Europene cu scopul de a atrage investitii private.
Desi totul suna bine pe hartie, este posibil ca orasele sa se lupte sa isi atinga obiectivele ambitioase de emisii.
Copenhaga, un oras cunoscut pentru planurile sale ambitioase in materie de clima, a anuntat in aceasta vara ca renunta la o incercare anterioara de a atinge neutralitatea carbonului pana in 2025 – un pariu pe care sperase sa il castige printr-o revizuire agresiva a sistemelor sale de incalzire, transport si cladiri. Planul a implicat extinderea mai multor piste pentru biciclete, modernizarea caselor pe scara larga si inlocuirea energiei electrice pe baza de carbune cu biomasa.
Ani de zile, orasul a facut pasi majori in directia acestui obiectiv. Insa, in august 2022, autoritatile locale le-au spus locuitorilor ca tinta nu este atinsa. O fabrica de oras care a folosit gunoiul menajer pentru a produce energie nu a reusit sa asigure finantare pentru construirea unei instalatii de captare si stocare a carbonului (CCS) pentru a-si sechestra emisiile – o componenta cheie a planului general.
Intrucat unul dintre cele mai verzi orase din lume se lupta sa ajunga la zero, multi spun ca sansele pentru alte centre urbane par mici.
Este o veste proasta, deoarece orasele sunt emitatori cheie. La nivel global, ele reprezinta mai mult de 70% din emisiile de CO2. Potrivit unui raport major al grupului de stiinte climatice al ONU, tinerea sub control a schimbarilor climatice va necesita o revizuire a modului in care orasele „sunt proiectate, construite, gestionate”.
„Stim ca o pondere din ce in ce mai mare a populatiei UE traieste in orase si ca multe dintre solutiile la provocarea decarbonizarii — fie ca este vorba despre sectorul energetic, mobilitatea inteligenta si curata sau incalzirea si racirea cladirilor — sunt foarte prezente. in orasele noastre”, a declarat directorul adjunct al departamentului de mobilitate si transport al Comisiei, Patrick Child, care este responsabil de schema oraselor neutre din punct de vedere climatic.
Intocmirea asa-numitelor „contracte de orase climatice” ale oraselor ar putea dura pana la un an, a adaugat el.
Angajamente instabile
Orasele iubitoare de masini si scutere, cum ar fi Roma si Paris, de exemplu, s-au inscris la angajamentul pentru 2030, dar s-au luptat istoric sa adopte forme de transport mai curate.
Ambele orase au incercat sa schimbe lucrurile recent.
Primarul Parisului, Anne Hidalgo, a fost campioana timpurie a conceptului de oras ecologic de 15 minute si anul trecut a alocat 250 de milioane de euro pentru a face orasul prietenos cu bicicletele pana in 2026 – un plan care presupune construirea pistelor pentru biciclete, inlocuirea locurilor de parcare cu parcare pentru biciclete. si convingerea utilizatorilor de motociclete sa plateasca pentru parcare.
Dar acele masuri i-au determinat pe unii sa o considere prea radicala si au provocat reactii din partea rezidentilor care depind de masinile lor, sugerand ca nu ar fi usor sa treaca prin schimbarile mai ambitioase necesare pentru a atinge zero.
La Roma, Edoardo Zanchini, seful departamentului de clima al municipalitatii, a recunoscut ca reducerea emisiilor la zero pana in 2030 „este un termen limita dificil”.
Primarul orasului, Roberto Gualtieri, a pus sustenabilitatea in centrul campaniei sale electorale din 2021 si a anuntat recent un plan de reducere a emisiilor care implica stimularea mobilitatii durabile si a transportului public, reimpadurirea urbana si eforturile directionate pentru imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor.
Planul capitalei italiene de a reduce emisiile implica, de asemenea, construirea unei fabrici de transformare a deseurilor in energie care va transforma gunoiul in energie – dar pariaza pe aceeasi tehnologie CCS imature care a dezamagit Copenhaga pentru a compensa emisiile centralei.
Tinte nefezabile
Ea a criticat planul Comisiei pentru ca este vag in ceea ce priveste modul in care defineste neutralitatea climatica, subliniind ca nu toata lumea este de acord cu ce inseamna acest termen.
„Grupul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice (IPCC) a prezentat o definitie clara in glosarul sau, dar corporatiile – care au condus discutia – au contribuit la tulburarea semnificatiei acesteia de-a lungul timpului”, a subliniat Ortega.
De asemenea, initiativa tine cont doar de asa-numitele emisii de domeniul 1 si 2 – gaze care incalzi planeta in limitele orasului si, respectiv, electricitatea furnizata de retea. Acest lucru omite emisiile din domeniul de aplicare 3, care cuprind emisiile legate de bunurile si serviciile pe care se bazeaza orasele.
„Orice, de la achizitionarea unui nou iPhone pana la constructia unui drum nou, ar intra in domeniul de aplicare 3”, a spus Ortega, sugerand ca excluderea acestor emisii din calcul ar insemna ca orasele nu raporteaza adevaratul lor impact asupra climei.
In ciuda acelor capcane, chiar si criticii schemei spun ca este un stimulent suplimentar pentru orase sa faca din clima o prioritate de top.
La Roma, angajamentul a ridicat deja stacheta in proiectele de urbanism, a spus Zanchini.
„Acum renovam 200 de scoli si, in loc sa le izolam doar, am ales sa le inlocuim sistemul de incalzire pe baza de gaz cu pompe de caldura”, a spus el, subliniind ca probabil ca municipalitatea ar fi actionat diferit daca nu ar fi fost net. -zero gaj.
„Poate ca nu vom atinge zero net pana in 2030, dar ne-am fi pus in directia corecta, astfel incat deciziile viitoare sa fie aliniate cu o ambitie care este astazi indispensabila”, a argumentat el.
Ortega si-a exprimat ecou argumentul potrivit caruia obiectivul care nu se poate atinge poate duce la un progres tangibil. „Daca ma intrebi daca este fezabil, spun ca nu, dar daca ma intrebi daca este placut sa am, raspunsul este da.”