Industria tehnologica a fost zguduita de problemele economice recente. Desi odata considerate ca fiind aproape de dovada recesiunii, companiile de la Netflix la Meta se confrunta brusc cu esecuri financiare grave. Dupa cum s-a raportat deja, tehnologia mare se pregateste pentru o posibila recesiune, sperie alte industrii. Meta, compania care detine Facebook, si-a vazut preturile actiunilor scazand cu peste 50% in acest an, CEO-ul sau iconoclast, Mark Zuckerberg, fiind vizibil frustrat la intrebarile si raspunsurile venite din partea angajatilor.
Exista o serie de motive pentru aceasta recesiune, inclusiv un amestec ingrijorator de cheltuieli reduse ale consumatorilor si temerile de un viitor incert. Indicele Nasdaq axat pe tehnologie a scazut cu 24% in valoare din ianuarie numai in acest an, in timp ce concedieri au fost anuntate in intreaga industrie – unele rapoarte numarand peste 60.000 de concedieri de tehnologie la nivel global pana acum in acest an.
Pe langa reducerea personalului, companiile de tehnologie transmit aceste probleme consumatorilor. Oamenii se confrunta deja cu preturi mai mari pentru unele servicii de streaming si sunt asteptate mai multe cresteri. Netflix a crescut preturile pentru consumatorii din tari precum Marea Britanie si SUA. De asemenea, incearca sa impiedice oamenii din diferite gospodarii sa impartaseasca parole. Alte platforme au fost, de asemenea, criticate pentru ca si-au crescut recent taxele de abonament pentru livrari si serviciile de streaming.
Utilizatorii au anulat abonamentele pentru a reduce costurile. Multe dintre aceste servicii au devenit puternic incorporate in vietile noastre, cu toate acestea, noile tehnologii transformand fundamental modul in care oamenii interactioneaza, comunica, lucreaza si se distreaza in ultimii ani.
Dar exista preocupari din ce in ce mai mari cu privire la modul in care functioneaza aceste companii, in afara de nivelul profitului si costurile lor intr-un moment de strangere a curelei. Multi utilizatori sunt suparati de faptul ca au inca relativ putina putere asupra modului in care aceste tehnologii sunt dezvoltate si consumate. Corporatiile tehnologice stabilesc in mare masura preturile si conditiile atat pentru utilizatori, cat si pentru lucratori.
In timp ce multi consumatori accepta aceasta stare de lucruri, altii incearca sa provoace uriasele conglomerate tehnologice cu platforme care ofera consumatorilor, creatorilor si lucratorilor mai multa putere. Aceasta idee se extinde si in utilizarea datelor. Chiar si inainte de recesiunea economica, oamenii isi exprimau ingrijorari serioase cu privire la utilizarea algoritmilor pentru a modela ceea ce ascultam si urmarim, de exemplu, precum si puneau sub semnul intrebarii modelele de afaceri bazate pe profitul din datele utilizatorilor.
Alternative tehnologice emergente
Noile startup-uri tehnologice, cauta sa vizeze aceasta nemultumire a consumatorilor. Cu zeci de mii de utilizatori deja, aceasta platforma permite utilizatorilor sa-si aleaga nivelurile de confidentialitate si sa fie platiti pentru datele colectate din activitatea lor de cautare. De asemenea, ei pot folosi aceste fonduri pentru a sprijini direct proiectele etice alese de ei.
Intr-o serie de alte sectoare, cooperativele de platforma doresc sa revolutioneze industriile, inclusiv transportul si livrarea, oferind lucratorilor salarii echitabile si conditii mai bune. Consumatorii au, de asemenea, mai mult cuvant de spus, avand capacitatea de a detine, proiecta si rula in comun aceste platforme in functie de nevoile lor. Astfel de initiative abia incep sa faca incursiuni impotriva concurentilor lor corporativi mult mai puternici pentru profit.
Aceasta miscare afecteaza si industria divertismentului prin incercarea de a contesta serviciile de streaming cu scop profit. Primul serviciu de streaming anticapitalist, celebru pentru campania lor virala publicitara pentru congresmanul din New York detinut de angajati din lume”, cu o structura democratica, de cooperare, in care toate deciziile sunt luate de angajatii sai, contractorii si creatorii de continut. Membrii platesc o taxa lunara de 10 USD (8,18 GBP), dar exista si optiuni de tarif redus pentru cei care nu isi permit aceasta suma.
Ceea ce face atat de special este ca platforma le permite oamenilor sa creeze continut TV si alt continut media cu o suma mica de bani. Taxele de abonament si donatiile sale finanteaza direct artistii, astfel incat sa nu existe presiuni legate de publicitate sau cheltuielile generale ale companiei.
Noile modele de afaceri tehnologice urmaresc sa schimbe modul in care lucratorii si creatorii sunt platiti, precum si sa ofere consumatorilor mai multe optiuni si control in domenii precum datele.
Serviciul cooperativ de streaming muzical aplica acelasi concept industriei muzicale, prin faptul ca este detinut de „artisti, ascultatori si muncitori”. Desi este mai putin politic, acesta isi propune in continuare sa ofere consumatorilor un nou nivel de putere si control.
Platforma ofera utilizatorilor credite lunare pe care sa le cheltuiasca in timp ce asculta muzica si, dupa ce redau aceeasi piesa de noua ori, aceasta este adaugata in biblioteca lor. Se face reclama ca fara reclame si fara bot si nu vinde datele utilizatorilor. Sistemul de plata a fost, de asemenea, conceput pentru a plati artistii in mod echitabil si mai mult cu fiecare ascultare. Pana in 2021, serviciul avea aproape 1.400 de utilizatori lunari si ar putea gestiona alte 2 milioane de utilizatori, potrivit creatorilor sai.
Acestea sunt doar cateva exemple de alternative care, mai mult decat sa rivalizeze cu ofertele populare ale gigantilor tehnologici, ofera oamenilor o putere mai mare asupra tehnologiei pe care o consuma. Si desi aceste alternative etice sunt inca relativ mici, ele ar putea semnala inceputul unei noi ere importante a puterii consumatorilor pentru sectorul tehnologic.