SUA au acuzat patru soldati rusi de crime de razboi dupa ce ar fi rapit si torturat anul trecut un cetatean american care locuia in sudul Ucrainei, potrivit documentelor judecatoresti desigilate miercuri. Departamentul de justitie al SUA a declarat ca rusii acuzati l-au rapit pe american in aprilie 2022 din casa lui din satul Mylove, din provincia Herson, unde locuia cu sotia sa ucraineana.
Trupele ruse au intrat in regiune in primele zile ale invaziei lui Vladimir Putin, cucerind orasul Herson si asezarile rurale din jur. Soldatii l-au dus pe american intr-un complex militar unde a fost retinut timp de 10 zile si interogat.
Potrivit rechizitoriului, el a fost batut sever de mai multe ori. L-au dezbracat, i-au legat mainile la spate si l-au lovit cu pumnii, cu picioarele si cu rezervele armelor lor. De asemenea, l-au fotografiat gol, l-au amenintat cu agresiune sexuala si au efectuat o „executie simulata”.
Aceasta a implicat sa-i ceara americanului ultimele sale cuvinte, sa-i puna o arma la ceafa si apoi sa traga un glont chiar pe langa el, se spune.
Cazul este pentru prima data cand guvernul SUA a folosit o lege veche de zeci de ani care permite urmarirea penala a persoanelor care comit crime de razboi impotriva cetatenilor americani. Urmeaza o investigatie globala majora a agentilor speciali ai FBI si a Departamentului pentru Securitate Interna, cu asistenta din partea politiei metropolitane din Londra.
Intr-o conferinta de presa de miercuri, procurorul general al SUA, Merrick Garland, a declarat ca acuzatiile sunt „un pas important catre raspunderea pentru razboiul ilegal din Ucraina”. El a descris crimele comise de „personalul militar afiliat Rusiei” ca fiind odioase si fac parte din „invazia brutala” a Moscovei.
Cei patru soldati au fost numiti ca Suren Seiranovich Mkrtchyan, Dmitri Budnik si alti doi barbati cunoscuti doar sub prenumele lor, Valerii si Nazar. Acestia au fost acuzati de patru capete de acuzare de detentie ilegala, conspiratie pentru a comite crime de razboi, tratament inuman si tortura.
Potrivit localnicilor care au vorbit cu The Guardian, Mkrtchyan era comandantul de origine armeana al unei tinute militare din „Republica Populara Donetk” sau DNR, o forta proxy a Rusiei care a sosit in Mylove din estul ocupat al Ucrainei. Aproximativ 300 pana la 400 de civili – dintr-o populatie antebelica de 1.000 – au ramas in sat in timpul stapanirii ruse.
Mkrtchyan si oamenii sai au torturat pe oricine avea legatura cu statul ucrainean, inclusiv politisti si angajati guvernamentali, au spus localnicii. In martie, el a arestat doi adolescenti dupa ce au daramat steaguri rusesti si DNR din memorialul de razboi sovietic al satului. „Un ofiter i-a pus de un perete si le-a impuscat peste cap. Au fost pusi sa sape transee”, isi aminteste Serhii Melnikov, un satean.
De asemenea, cetateanul american a fost pus sa faca munca fortata si sa sape transee pentru armata rusa. In cele din urma, a fost eliberat si a reusit sa paraseasca Ucraina impreuna cu sotia sa. Mkrtchyan a fost demis ulterior din functia de comandant dupa ce a vandut ilicit benzina alocata vehiculelor sale, au spus satenii. In noiembrie 2022, fortele armate ale Ucrainei au eliberat Mylove, care este situat pe malul drept al raului Nipro.
„In plin razboi, procurorii si anchetatorii ucraineni si-au riscat viata pentru a aduce dreptate poporului ucrainean”, a spus Garland. „Cand va veni momentul, Statele Unite si partenerii nostri vor fi gata sa aduca responsabilitate Rusiei”. El a adaugat: „Statul de drept este modul in care protejam oamenii si ne protejam umanitatea comuna”.
„Dovezile adunate de agentii nostri vorbesc despre brutalitatea, criminalitatea si depravarea invaziei Rusiei”, a adaugat secretarul pentru securitatea nationala, Alejandro Mayorkas. Anchetatorii l-au intervievat pe american, cu familia lui si pe altii care se aflau in Mylove in acel moment pentru a-i identifica pe rusi, a spus Mayorkas.
Procurorul general, Merrick Garland, a vorbit deschis cu privire la crimele de razboi din Ucraina de cand a inceput invazia Rusiei in februarie 2022.
Curtea penala internationala a emis in martie un mandat de arestare pentru presedintele rus, Vladimir Putin, pentru crime de razboi, acuzandu-l de raspundere personala pentru rapirile de copii din Ucraina.
Purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat ca Rusia nu a recunoscut CPI si a considerat deciziile acesteia „nule din punct de vedere juridic”. El a numit miscarea instantei „revoltatoare si inacceptabila”.
Statele Unite nu sunt membre ale CPI, dar departamentul de justitie a cooperat cu acesta si a sprijinit procurorii ucraineni in timp ce isi desfasoara propriile investigatii privind crimele de razboi.
Acuzatiile au o semnificatie simbolica pentru moment, avand in vedere perspectivele neclare ca oricare dintre cei patru inculpati sa fie adus vreodata intr-o sala de judecata americana pentru a face fata justitiei. Ei vin in timp ce administratia Biden, intr-un efort de a arata sprijinul continuu pentru Ucraina in timpul unui razboi separat dintre Israel si Hamas, preseaza Congresul sa aprobe ajutorul militar si economic pentru efortul de razboi al Kievului.
SUA si Rusia nu au un tratat de extradare, dar departamentul de justitie a introdus dosare penale repetate impotriva cetatenilor rusi, in special pentru infractiuni cibernetice si inclusiv pentru interferenta in alegerile prezidentiale din 2016. In unele dintre aceste cazuri, inculpatii au fost luati in custodie de oficiali americani, cum ar fi atunci cand au calatorit in afara Rusiei.