In urma cu un an, un cutremur devastator cu magnitudinea de 7,8 a lovit sudul Turciei si nord-vestul Siriei, provocand distrugeri pe scara larga si pierderea a peste 59.000 de vieti. Un efort masiv de reconstructie continua inca un an mai tarziu, dar raman multe intrebari cu privire la viitorul zonelor devastate.
CE S-A INTAMPLAT EXACT?
Cutremurul din 6 februarie 2023 a avut loc la scurt timp dupa ora 4 dimineata si a durat 85 de secunde. A fost urmata de peste 570 de replici in decurs de 24 de ore, inclusiv un temut cu magnitudinea 7,5 la nord de epicentrul initial din provincia Kahramanmaras din Turcia.
Potrivit celor mai recente cifre guvernamentale publicate vineri de ministrul Turciei pentru Mediu si Urbanizare, Mehmet Ozhaseki, aproximativ 680.000 de case fie s-au prabusit, fie au fost lasate prea deteriorate pentru a locui, lasand sute de mii de oameni in nevoie disperata de adapost.
Dezastrul a dus la o operatiune internationala masiva de salvare si ajutor care a implicat zeci de tari si organizatii. La inceput, zonele cele mai afectate au fost greu de ajuns, fortand locuitorii sa apuce ce unelte puteau sa sape printre daramaturi. Eforturile de salvare din ambele tari au fost ingreunate de lipsa fortei de munca si a echipamentelor. Deteriorarile drumurilor si aeroporturilor, precum si vremea rea, au impiedicat, de asemenea, sosirea salvatorilor si a ajutoarelor.
In nord-vestul provinciei Idlib din Siria, organizatia de salvare Cascale Albe a invinuit comunitatea internationala pentru intarzieri, in timp ce guvernul turc a fost criticat pentru raspunsul sau lent, multi oameni asteptand zile pentru ajutor.
Ajutorul pentru Idlib, o enclava detinuta de opozitie, a fost initial limitat la o singura trecere a frontierei dintre Turcia si Siria, transportul de prim ajutor dupa cutremur a durat trei zile pentru a ajunge la supravietuitori.
MONTAREA VIZIUNILOR SI DISTRUGEREA
In timp ce imaginile TV cu supravietuitori scosi din daramaturi au starnit sperante, numarul mortilor a crescut inexorabil. Numarul final din Turcia a ajuns la 53.537 de morti, a anuntat vineri Ministerul de Interne. Cutremurul a deplasat aproximativ 3 milioane de oameni, iar 11 provincii din Turcia au fost declarate zone de urgenta.
In Siria, ONU a declarat ca 6.000 de oameni si-au pierdut viata, majoritatea la Idlib. Alte estimari pun numarul mai mare. Cutremurul a urmat mai bine de un deceniu de razboi civil care a deteriorat grav infrastructura Siriei. Unele dintre cele mai grave zone afectate de cutremur au fost, de asemenea, cele mai devastate de conflict, inclusiv orasul Alep.
Banca Mondiala a estimat daunele cauzate la 34,2 miliarde de dolari in Turcia si 5,1 miliarde de dolari in Siria. Cu toate acestea, costul reconstructiei si impactul asupra economiei au fost mult mai mari – cel putin 100 de miliarde de dolari in cazul Turciei.
RISCURI SEISMICE CONSTANTE
Turcia este strabatuta de linii de falie, ceea ce o face una dintre tarile cele mai predispuse la cutremure din lume. Sistemul de falii din Anatolia de Est, unde a avut loc dezastrul, este aproape de locul in care placile tectonice anatoliene, arabe si africane se unesc.
Cel mai mortal cutremur care a lovit Turcia din amintirile recente, inainte de cel din februarie, a fost cutremurul cu magnitudinea 7,6 din 1999, care a lovit sudul Istanbulului, ucigand aproximativ 18.000 de persoane.
In 2020, tara a suferit mai multe cutremure majore, inclusiv ultimul grav pe falia din Anatolia de Est – un cutremur cu magnitudinea 6,7 in orasul Elazig, care a ucis 41 de persoane.
Falia din Anatolia de Est a avut pentru ultima data un cutremur cu magnitudinea 7 sau mai mare in 1822, cand cel putin 10.000 de persoane au fost ucise in Alep din Siria.
DE CE A FOST DISTRUGEREA ATAT DE URIASA?
Turcia a intarit codurile de constructie dupa cutremurul de la Istanbul din 1999, dar expertii spun ca aplicarea laxa, planificarea proasta si presupusele nereguli de atunci au agravat dezastrul din 2023. De asemenea, utilizarea materialelor necorespunzatoare si lipsa inspectiilor adecvate in timpul boom-ului constructiilor din Turcia din ultimii ani au inrautatit situatia, potrivit expertilor.
In Hatay, cea mai grav afectata provincie, multe asezari acolo au fost construite pe un teren aluvionar riscant. In plus, amnistiile guvernamentale pentru constructii defectuoase le-au permis transgresorilor sa plateasca amenzi, mai degraba decat sa darame sau sa repare cladiri periculoase.
Operatiunea de cautare si salvare intarziata a dus si la o pierdere mai mare de vieti omenesti, potrivit criticilor.
LUNI MAI TARZIE, MICI AJUTOR S-A PIRING IN SIRIA
In saptamanile de dupa cutremur, ajutorul umanitar a inceput sa curga in Siria, iar un apel ONU a strans angajamente aproape 387 de milioane de dolari.
Insa luni mai tarziu, pe masura ce au aparut alte crize, prioritatile pentru Siria pareau sa cada pe margine. Pana astazi, agentiile umanitare se lupta sa atraga atentia lumii inapoi asupra tarii devastate de razboi, in timp ce se confrunta cu oboseala donatorilor si bugetele in scadere.
In iunie anul trecut, o conferinta internationala anuala a donatorilor organizata la Bruxelles pentru Siria a inregistrat rezultate calde, iar luna urmatoare, Programul Alimentar Mondial a anuntat ca isi reduce ajutorul in tara devastata de razboi. In ianuarie, PAM si-a incheiat schema principala de asistenta alimentara pentru Siria.
In multe locuri, moloz ramane acolo unde au cazut, in timp ce oamenii se lupta sa supravietuiasca in corturi si containere prefabricate la un an dupa cutremur. Aproximativ 4 milioane de oameni se bazeaza pe asistenta umanitara pe fondul unui val de violente in nordul Siriei.