TITLUL I
Republica Populara Romana
Art. 1.
Republica Populara Romana este un Stat popular, unitar, independent si suveran.
Art. 2.
Republica Populara Romana a luat fiinta prin lupta dusa de popor, in
frunte cu clasa muncitoare, impotriva fascismului, reactiunii si
imperialismului.
Art. 3.
In Republica Populara Romana intreaga putere de stat emana de la popor si apartine poporului.
Poporul isi exercita puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct si secret.
Art. 4.
Reprezentantii poporului in toate organele puterii de Stat sunt
raspunzatori in fata poporului si pot fi revocati prin vointa
alegatorilor, in conditiile stabilite de lege.
TITLUL II
Structura social-economica
Art. 5.
In Republica Populara Romana, mijloacele de productie apartin sau
Statului, ca bunuri ale intregului popor, sau organizatiilor
cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau juridice.
Art. 6.
Bogatiile de orice natura ale subsolului, zacamintele miniere,
padurile, apele, izvoarele de energie naturala, caile de comunicatie
ferate, rutiere, pe apa si in aer, posta, telegraful, telefonul si
radio-ul apartin Statului, ca bunuri comune ale poporului.
Prin lege se vor stabili modalitatile de trecere in proprietatea
Statului, a bunurilor enumerate in alineatul precedent, care, la data
intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, se aflau in maini
particulare.
Art. 7.
Bunurile comune ale poporului constituiesc temelia materiala a
propasirii economice si a independentei nationale a Republicii Populare
Romane.
Apararea si dezvoltarea bunurilor comune ale poporului sunt o indatorire a fiecarui cetatean.
Art. 8.
Proprietatea particulara si dreptul de mostenire sunt recunoscute si garantate prin lege.
Proprietatea particulara, agonisita prin munca si economisire, se bucura de o protectie speciala.
Art. 9.
Pamantul apartine celor ce-l muncesc.
Statul protejeaza proprietatea de munca taraneasca. Statul incurajeaza si sprijina cooperatia sateasca.
Pentru a stimula ridicarea agriculturii, statul poate crea intreprinderi agricole, proprietatea statului.
Art. 10.
Pot fi facute exproprieri pentru cauza de utilitate publica pe baza
unei legi si cu o dreapta despagubire stabilita de justitie.
Art. 11.
Cand interesul general cere, mijloacele de productie, bancile si
societatile de asigurare, care sunt proprietate particulara a
persoanelor fizice sau juridice, pot deveni proprietatea Statului, adica
bun al poporului, in conditiunile prevazute de lege.
Art. 12.
Munca este factorul de baza al vietii economice a Statului. Ea este o
datorie a fiecarui cetatean. Statul acorda sprijin tuturor celor ce
muncesc, pentru a-i apara impotriva exploatarii si a ridica nivelul lor
de trai.
Art. 13.
Statul acorda protectie initiativei particulare puse in slujba intereselor generale.
Art. 14.
Comertul intern si extern este reglementat si controlat de stat si se
exercita de intreprinderi comerciale de stat, particulare si
cooperative.
Art. 15.
Statul indrumeaza si planifica economia nationala in vederea
dezvoltarii puterii economice a tarii, asigurarii bunei stari a
poporului si garantarii independentei nationale.
TITLUL III
Drepturile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor
Art. 16.
Toti cetatenii Republicii Populare Romane, fara deosebire de sex,
nationalitate, rasa, religie sau grad de cultura, sunt egali in fata
legii.
Art. 17.
Orice propovaduire sau manifestare a urei de rasa sau de nationalitate se pedepseste de lege.
Art. 18.
Toti cetatenii, fara deosebire de sex, nationalitate, rasa, religie,
grad de cultura, profesiune, inclusiv militarii, magistratii si
functionarii publici, au dreptul sa aleaga si sa fie alesi in toate
organele Statului.
Dreptul de a alege il au toti cetatenii care au implinit varsta de 18
ani, iar dreptul de a fi alesi, cei care au implinit varsta de 23 ani.
Nu se bucura de dreptul de vot persoanele interzise, lipsite de
drepturi civile si politice si nedemne, declarate ca atare de organele
in drept, conform legii.
Art. 19.
Cetatenii au drept la munca. Statul asigura treptat acest drept prin
organizarea si dezvoltarea planificata a economiei nationale.
Art. 20.
Cetatenii au drept la odihna. Dreptul la odihna este asigurat prin
reglementarea orelor de munca, prin concedii platite, in conformitate cu
legea, prin organizarea de case de odihna, sanatorii, cluburi, parcuri,
terenuri de sport si asezaminte special amenajate.
Art. 21.
Femeia are drepturi egale cu barbatul in toate domeniile vietii de
Stat, economic, social, cultural politic si de drept privat.
La munca egala femeia are drept de salarizare egala cu barbatul.
Art. 22.
In Republica Populara Romana, toti cetatenii au drept la invatatura.
Statul asigura indeplinirea acestui drept prin organizarea si
dezvoltarea invatamantului primar obligatoriu si gratuit, prin burse de
Stat acordate elevilor si studentilor meritosi si prin organizarea si
dezvoltarea invatamantului profesional si tehnic.
Art. 23.
Statul incurajeaza si sprijina dezvoltarea stiintei si a artei si
organizeaza institute de cercetari, biblioteci, edituri, teatre, muzee,
conservatoare.
Art. 24.
In Republica Populara Romana se asigura nationalitatilor conlocuitoare
dreptul de folosire a limbii materne si organizarea invatamantului de
toate gradele in limba materna. Administratia si justitia, in
circumscriptiile locuite si de populatii de alta nationalitate decat cea
romana, vor folosi oral si scris si limba nationalitatii respective si
vor face numiri de functionari din sanul nationalitatii respective sau
din alta nationalitate, care cunosc limba populatiei locale. Predarea
limbii si literaturii romane este obligatorie in scolile de orice grad.
Art. 25.
Statul poarta grija de sanatatea publica prin infiintarea si
dezvoltarea de servicii sanitare si prin incurajarea si sprijinirea
educatiei fizice.
Statul asigura ocrotire sociala si asistenta medicala pentru boala,
accidente si invaliditate, rezultate din munca, in timpul muncii sau in
serviciul de aparare a patriei, precum si pentru batranete, atat
salariatilor sai cat si acelora ai intreprinderilor particulare, a caror
contributie si drepturi se fixeaza prin lege.
Art. 26.
Casatoria si familia se bucura de protectia Statului.
Mama, precum si copiii pana la varsta de 18 ani, se bucura de protectie deosebita, stabilita prin lege.
Parintii au aceleasi indatoriri fata de copiii nascuti in afara casatoriei, ca si pentru cei nascuti in casatorie.
Sunt valabile numai actele de stare civila, incheiate de organele Statului.
Art. 27.
Libertatea constiintei si libertatea religioasa sunt garantate de Stat.
Cultele religioase sunt libere sa se organizeze si pot functiona liber
daca ritualul si practica lor nu sunt contrarii Constitutiei,
securitatii publice sau bunelor moravuri.
Nici o confesiune, congregatie sau comunitate religioasa nu poate
deschide sau intretine institutii de invatamant general, ci numai scoli
speciale pentru pregatirea personalului cultului sub controlul Statului.
Biserica ortodoxa-romana este autocefala si unitara in organizarea sa.
Modul de organizare si functionare a cultelor religioase va fi reglementat prin lege.
Art. 28.
Libertatea individuala a cetatenilor este garantata.
Nimeni nu poate fi arestat si detinut mai mult de 48 ore, fara un
mandat al parchetului, al organelor de instructie, stabilite de lege,
sau autorizarea instantelor judecatoresti, conform prevederilor legii.
Art. 29.
Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate intra in domiciliul sau
resedinta cetatenilor fara invoirea acestora, decat in prezenta lor si
in baza unui ordin scris al autoritatii competente sau in caz de
flagrant delict.
Art. 30.
Nimeni nu poate fi condamnat si tinut a executa o pedeapsa decat in
baza hotararii judecatoresti, pronuntate in conformitate cu legea.
Art. 31.
Libertatea presei, a cuvantului, a intrunirilor, meetingurilor, cortegiilor si manifestatiilor este garantata.
Exercitarea acestor drepturi este asigurata prin faptul ca mijloacele
de tiparire, hartia si locurile de intrunire sunt puse la dispozitia
celor ce muncesc.
Art. 32.
Cetatenii au dreptul de a se asocia si organiza, daca scopul urmarit
nu este indreptat in contra ordinei democratice stabilita prin
Constitutie.
Orice asociatie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisa si pedepsita de lege.
Art. 33.
Secretul corespondentei este garantat. Numai in caz de instructie
penala, sub stare de asediu, sau in caz de mobilizare, corespondenta
poate fi controlata.
Art. 34.
Orice cetatean are dreptul de petitionare, precum si dreptul de a cere
organelor prevazute de legi trimiterea in judecata a oricarui
functionar public, pentru infractiunile savarsite in timpul exercitarii
serviciului.
Art. 35.
Republica Populara Romana acorda drept de refugiu tuturor strainilor
urmariti pentru activitatea lor democratica, pentru lupta de eliberare
nationala, pentru activitate stiintifica sau culturala.
Art. 36.
Apararea patriei este o datorie de onoare a tuturor cetatenilor.
Serviciul militar este obligatoriu pentru toti cetatenii, in conformitate cu legea.
Tradarea de patrie, – calcarea juramantului, trecerea in slujba
dusmanului, aducerea de prejudicii puterii militare a Statului, –
constituie crima cea mai grava fata de popor si se pedepseste cu toata
asprimea legii.
TITLUL IV
Organul suprem al puterii de Stat
Art. 37.
Organul suprem al puterii de Stat a Republicii Populare Romane este Marea Adunare Nationala a R. P. R.
Art. 38.
Marea Adunare Nationala a R. P. R. este unicul organ legislativ al Republicii Populare Romane.
Art. 39.
Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane are in competinta sa directa:
1) Alegerea Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane;
2) Formarea Guvernului R. P. R.;
3) Modificarea Constitutiei;
4) Stabilirea numarului, atributiunilor si denumirii ministerelor si
desfiintarea, contopirea sau noua denumire a celor existente;
5) Votarea bugetului Statului, a incheierii exercitiilor bugetare, fixarea impozitelor si a modului lor de percepere;
6) Chestiunile razboiului si ale pacii;
7) Sa decida consultarea poporului prin referendum;
8) Acordarea amnistiei.
Art. 40.
Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane alege din sanul
sau Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane.
Prezidiul se alege cu jumatate plus unul din numarul total al deputatilor.
Art. 41.
Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane se
compune dintr-un presedinte, trei vice-presedinti, un secretar si din 14
membri alesi direct de Marea Adunare Nationala a R. P. R.
Art. 42.
Prezidiul Marii Adunari Nationale al R. P. R., in totalitatea lui, sau
oricare din membrii sai, sunt revocabili oricand de Marea Adunare
Nationala a Republicii Populare Romane cu majoritatea prevazuta de Art.
40.
Art. 43.
Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane este
raspunzator de intreaga sa activitate fata de Marea Adunare Nationala a
Republicii Populare Romane.
Art. 44.
Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane are urmatoarele atributiuni:
1. Convoaca Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane in sesiuni ordinare si extraordinare;
2. Emite decrete;
3. Interpreteaza legile votate de Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane;
4. Exercita dreptul de gratiere si comuta pedepsele;
5. Confera decoratiile si medaliile Republicii Populare Romane;
6. Reprezinta Republica Populara Romana in relatiile internationale;
7. Acrediteaza si recheama, la propunerea guvernului, pe reprezentantii diplomatici ai Republicii Populare Romane;
8. Primeste scrisorile de acreditare si rechemare ale reprezentantilor
diplomatici ai Statelor straine, acreditati pe langa ei;
9. In intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale a Republicii
Populare Romane, numeste si revoca pe ministri, la propunerea
Presedintelui Consiliului de Ministri;
10. Stabileste gradele militare, rangurile diplomatice si titlurile onorifice, la propunerea guvernului;
11. Face numiri si confirmari in functiunile publice, la propunerea ministrilor de resort sau a guvernului, conform legii;
12. In intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale a
Republicii Populare Romane, la propunerea guvernului, declara starea de
razboi si mobilizarea partiala sau generala, in caz de agresiune
impotriva Republicii Populare Romane, sau impotriva unui alt Stat, fata
de care are obligatii de aparare mutuala ce decurg din tratatele
internationale;
13. Ratifica sau denunta tratatele internationale, la propunerea guvernului;
14. Rezolva orice chestiune cu care este insarcinat de catre Marea
Adunare Nationala a Republicii Populare Romane si exercita orice
atributie ce i se da prin lege.
Art. 45.
Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane ia hotariri valabile cu majoritatea simpla a membrilor sai.
Decretele vor fi semnate de catre presedintele si secretarul Prezidiului Marii Adunari Nationale a R. P. R.
In caz de impiedicare a acestora, presedintele va fi inlocuit de unul
dintre vicepresedinti, iar secretarul, de unul dintre membrii desemnati
de Prezidiu, din sanul sau.
Art. 46.
Dupa expirarea mandatului Marii Adunari Nationale a R. P. R., sau in
caz de dizolvare inainte de termen, Prezidiul Marii Adunari Nationale a
R. P. R. isi continua functiunile sale pana la alegerea noului Prezidiu.
Art. 47.
Marea Adunare Nationala a R. P. R. se alege pe timp de 4 ani. Ea 7 se
compune din reprezentantii poporului (deputati), alesi potrivit normelor
ce se stabilesc prin legea electorala.
Art. 48.
Sesiunile ordinare ale Marii Adunari Nationale a R. P. R. au loc cel
putin de doua ori pe an si dureaza pana la terminarea lucrarilor.
Convocarea Marii Adunari Nationale a R. P. R., se face prin decret, de catre Prezidiul Marii Adunari Nationale a R. P. R.
Art. 49.
Marea Adunare Nationala a R. P. R. poate fi convocata in sesiuni
extraordinare printr-un decret al Prezidiului, la cererea cel putin a
unei treimi din numarul deputatilor.
Art. 50.
Dupa validarea deputatilor, Marea Adunare Nationala a R. P. R. isi
alege un birou pentru conducerea dezbaterilor, compus dintr-un
presedinte, 3 vice-presedinti si secretari. Biroul Marii Adunari
Nationale a R. P. R., se alege pentru fiecare sesiune a Marii Adunari
Nationale a R. P. R.
Dezbaterile Marii Adunari Nationale a R. P. R. vor fi prezidate de
presedinte, sau de unul din vicepresedintii biroului, conform
regulamentului elaborat de Marea Adunare Nationala a R. P. R.
Art. 51.
Marea Adunare Nationala a R. P. R. lucreaza valabil cu jumatate plus
unul din numarul total al deputatilor si ia hotariri valabile cu
majoritatea simpla a deputatilor prezenti, afara de cazul cand
Constitutia sau regulamentul prevede un alt numar.
Art. 52.
Votarea se poate face prin vot secret, prin ridicare de maini sau
aclamatii, dupa cum va hotari Marea Adunare Nationala a R. P. R.
Art. 53.
Marea Adunare Nationala a R. P. R. valideaza alegerea deputatilor. Votul deputatilor este valabil si inainte de validare.
Art. 54.
Deputatii validati depun in fata Marii Adunari Nationale a R. P. R. urmatorul juramant:
“Jur ca voi servi poporul si Republica Populara Romana cu tot
devotamentul si puterea mea de munca, ca voi pazi si respecta
Constitutia si legile tarii;
Ca voi pastra secretele de Stat si voi apara interesele poporului si ale
Statului, libertatile democratice si independenta patriei”. Acelasi
juramant va fi depus de membrii Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.
P. R. si de catre membrii guvernului la intrarea in functie.
Art. 55.
Initiativa legislativa apartine guvernului. De asemenea, deputatii, in
numar de cel putin o cincime din numarul total, pot lua initiativa
oricarei legi.
Art. 56.
Dupa votarea legilor de catre Marea Adunare Nationala a R. P. R., ele
se semneaza de catre presedintele si secretarul Prezidiului si se
publica in Monitorul Oficial. Legea intra in vigoare la termenul aratat
in cuprinsul ei sau a treia zi dupa publicarea in Monitorul Oficial.
Art. 57.
Sedintele Marii Adunari Nationale a R. P. R. sunt publice, afara de
cazul cand Marea Adunare Nationala a R. P. R. decide sedinta secreta.
Art. 58.
Marea Adunare Nationala a R. P. R. are dreptul a face anchete si
cercetari in orice domeniu, prin comisiile ce vor fi alese din sanul
sau.
Toate autoritatile si organele de Stat, precum si persoanele
particulare, sunt obligate a da orice informatii si a pune la dispozitie
orice acte cerute de catre comisiile de ancheta.
Art. 59.
Nici un deputat nu poate fi retinut, arestat sau urmarit, fara
autorizarea Marii Adunari Nationale a R. P. R., in timpul sesiunilor,
sau a Prezidiului Marii Adunari Nationale a R. P. R., intre sesiuni,
pentru orice fapte penale, afara de cazurile de flagrant delict, cand se
va cere de indata aprobarea Marii Adunari Nationale a R. P. R. sau a
Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.
Art. 60.
Marea Adunare Nationala a R. P. R. se considera dizolvata la expirarea
mandatului pentru care a fost aleasa. Marea Adunare Nationala a R. P.
R. se poate dizolva singura inainte de aceasta data.
Art. 61.
In caz de razboi sau in alte imprejurari exceptionale, Marea Adunare
Nationala a R. P. R. poate sa-si prelungeasca mandatul pentru timpul cat
va dura starea exceptionala.*)
*) Marea Adunare Nationala isi poate prelungi mandatul cu inca sase luni, cand interesele economiei nationale o cer.
Art. 62.
In cazul cand razboiul ar izbucni sau o alta imprejurare exceptionala
s’ar produce in timpul cat Marea Adunare Nationala a R.P.R. este
disolvata, Prezidiul Marii Adunari Nationale disolvate o va convoca din
nou si Marea Adunare Nationala a R.P.R., astfel convocata, isi poate
prelungi mandatul, conform Art. 61.
Art. 63.
Cel mai tarziu in 3 luni dela disolvarea Marii Adunari Nationale a
R.P.R., se fac alegeri pentru o noua Mare Adunare Nationala a R.P.R.
Art. 64.
Deputatii primesc o indemnizatie ce se fixeaza de Marea Adunare Nationala a R.P.R.
Art. 65.
Orice deputat are dreptul a pune intrebari sau a interpela guvernul
sau pe ministri in parte. Primul ministru sau ministrul intrebat si
interpelat este obligat a raspunde, in aceeasi sedinta sau in alta
sedinta, ce se va fixa de catre Marea Adunare Nationala a R.P.R.
TITLUL V
Organele administratiei de stat: Consiliul de Ministri si ministerele
Art. 66.
Organul suprem executiv si administrativ al R.P.R. este guvernul.
Guvernul se compune din: Presedintele Consiliului de Ministri (Primul
ministru), din unul sau mai multi vicepresedinti si din ministri, care
impreuna alcatuesc Consiliul de Ministri.
Art. 67.
Ministerele si atributiile lor se stabilesc de Marea Adunare Nationala a R.P.R., conform Art. 39, al. 4.
Art. 68.
Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., poate numi, la propunerea
Consiliului de Ministri, ministri adjuncti la orice ministere.
Art. 69.
Guvernul este responsabil de activitatea sa si da seama de ea in fata
Marii Adunari Nationale a R.P.R., iar in intervalul dintre sesiuni, in
fata prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.
Art. 70.
Membrii guvernului depun juramantul in fata Prezidiului Marii Adunari Nationale a R.P.R.
Art. 71.
Ministrii vor fi desemnati dintre deputati sau dintre persoane
nefacand parte din Marea Adunare Nationala a R.P.R. Ministrii care nu
fac parte din Marea Adunare Nationala a R.P.R. pot participa, la orice
deliberare a Marii Adunari Nationale a R.P.R., dar fara drept de vot.
Art. 72.
Guvernul are in sarcina sa conducerea administrativa a Statului.
El coordoneaza si da directive generale ministerelor de resort,
dirijeaza si planifica economia nationala, realizeaza bugetul Statului,
asigura ordinea publica si securitatea Statului.
Guvernul conduce politica generala a Statului in domeniul relatiilor internationale.
El organizeaza si inzestreaza fortele armate.
Pentru anumite domenii da activitate, guvernul poate organiza si
conduce servicii speciale de orice fel, care vor depinde direct de
Consiliul de Ministri.
Consiliul de Ministri poate anula deciziile ministeriale neconforme cu Constitutia sau cu legile.
Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R. poate anula deciziile
Consiliului de Ministri, neconforme cu Constitutia sau cu legile.
Deciziunile Consiliului de Ministri sunt obligatorii pe intreg
teritoriul R.P.R.
Art. 73.
Ministrii sunt raspunzatori de faptele lor penale savarsite in exercitiul functiunii.
O lege speciala va statornici modul de urmarire si judecare a ministrilor.
Art. 74.
Ministrii conduc departamentele respective pe baza directivelor
generale, date de Consiliul de Ministri. Ei dau, in conformitate cu
legea, decizii obligatorii pentru toti cetatenii.
TITLUL VI
Organele locale ale puterii de Stat
Art. 75.
Teritoriul Republicii Populare Romane se imparte din punct de vedere
administrativ, in: comune, plasi, judete si regiuni. Prin lege se pot
aduce modificari acestor impartiri.
Art. 76.
Organele locale ale puterii de Stat sunt consiliile populare locale.
Art. 77.
Consiliile populare locale sunt organe reprezentative, alese pe 4 ani, prin vot universal, direct, egal si secret.
Art. 78.
Consiliile populare locale indrumeaza si conduc activitatea economica,
sociala si culturala locala, potrivit legilor si dispozitiunilor
organelor administrative superioare.
Ele elaboreaza si executa, planul economic si bugetul local, tinand
seama de planul general national si de bugetul general al Statului, se
ingrijesc de buna administrare a bunurilor si intreprinderilor locale,
de pastrarea ordinei publice, de apararea drepturilor locuitorilor, de
respectul si aplicarea legilor, precum si de luarea masurilor necesare
bunului mers al gospodariei locale.
Art. 79.
In executarea atributiilor lor, consiliile populare se sprijina pe initiativa si larga participare a maselor populare.
Art. 80.
Consiliile populare locale fac dari de seama in fata poporului.
Art. 81.
Consiliile populare locale se intrunesc in sesiuni ordinare si extraordinare de lucru.
Art. 82.
Organele de directie si executie ale consiliilor populare locale sunt comitetele executive.
Ele se aleg din sanul consiliilor populare locale respective si se alcatuesc si functioneaza in modul stabilit prin lege.
Art. 83.
Comitetele executive sunt raspunzatoare in fata consiliilor populare locale respective.
Art. 84.
Consiliile populare si comitetele executive locale isi desfasoara
activitatea in conformitate cu legile si sunt subordonate consiliilor
populare si comitetelor executive superioare, precum si organelor
administrative centrale de Stat.
Art. 85.
Se pot infiinta sectiuni ale consiliilor populare pe ramuri de
activitate, acestea fiind subordonate in activitatea lor de orice fel
consiliilor populare si comitetelor executive, pe langa care
functioneaza, iar in ce priveste indrumarea tehnica de specialitate,
sectiunilor corespunzatoare de pe langa consiliile populare superioare,
precum si organelor administrative centrale de Stat competente.
TITLUL VII
Organele judecatoresti si parchetul
Art. 86.
Instantele judecatoresti sunt: Curtea Suprema, una pentru intreaga tara, Curtile, tribunalele si judecatoriile populare.
Art. 87.
Se pot infiinta prin lege, instante speciale pentru anumite ramuri de activitate.
Art. 88.
La toate instantele, cu exceptia Curtii Supreme, judecarea are loc cu
asesori populari, afara de cazurile cand legea dispune altfel.
Art. 89.
Primul presedinte, presedintii si membrii Curtii Supreme sunt numiti
de Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., la propunerea guvernului.
Art. 90.
Curtea Suprema supravegheaza activitatea judiciara a instantelor si organelor judiciare, in conditiile legii.
Art. 91.
La toate instantele de judecata desbaterile sunt publice, afara de cazurile si conditiunile prevazute de lege.
Art. 92.
Dreptul de aparare in fata tuturor instantelor este garantat.
Art. 93.
Judecatorii de orice grad se supun in exercitarea atributiilor lor numai legii si aplica legile egal fata de toti cetatenii.
Art. 94.
O lege va determina organizarea si modul de functionare a instantelor
judecatoresti, precum si modul de numire si indepartare a judecatorilor
de orice grad.
Art. 95.
In Republica Populara Romana, parchetul supravegheaza respectarea
legilor penale, atat de catre functionarii publici cat si de catre
ceilalti cetateni.
Art. 96.
Parchetul vegheaza indeosebi la urmarirea si pedepsirea crimelor
impotriva ordinei si libertatii democratice, a intereselor economice, a
independentei nationale si a suveranitatii Statului Roman.
Art. 97.
Parchetul se compune dintr’un procuror general al Republicii Populare
Romane si mai multi procurori. Prin lege se vor determina modul de
organizare, atributiile si functionarea parchetului.
Art. 98.
Procurorul general al Republicii Populare Romane se numeste de
Prezidiul Marii Adunari Nationale a R.P.R., la propunerea guvernului.
TITLUL VIII
Stema, Sigiliul, Drapelul si Capitala
Art. 99.
Stema Republicii Populare Romane, reprezinta muntii impaduriti,
deasupra carora se ridica soarele. In mijloc se afla o sonda, iar in
jurul stemei o coroana de spice de grau.
Art. 100.
Pe sigiliul Statului este reprezentata stema tarii.
Art. 101.
Drapelul Republicii Populare Romane se compune din culorile: albastru, galben si rosu, asezate vertical.
In mijloc este asezata stema tarii.
Art. 102.
Capitala Republicii Populare Romane este orasul Bucuresti.
TITLUL IX
Modificarea Constitutiei
Art. 103.
Constitutia Republicii Populare Romane poate fi modificata, in parte
sau in total, la propunerea guvernului sau a unei treimi din membrii
Marii Adunari Nationale a R.P.R.
Art. 104.
Proiectul de lege asupra modificarii Constitutiei se considera adoptat
daca a fost votat de doua treimi din numarul total al membrilor Marii
Adunari Nationale a R.P.R.
TITLUL X
Dispozitiuni transitorii
Art. 105.
Se vor revizui toate codicele si legile existente spre a le pune de acord cu Constitutia.
Dela data intrarii in vigoare a Constitutiei, prin publicarea ei in
Monitorul Oficial, se desfiinteaza toate dispozitiile din legi, decrete,
regulamente si orice alte dispozitiuni contrare prevederilor
Constitutiei.
Aceasta Constitutie s’a votat de Marea Adunare Nationala, in sedinta
dela 13 Aprilie 1948, si s’a aprobat cu unanimitate de 401 voturi.
NOTA:
Prin Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului
Roman in Republica Populara Romana, promulgata prin Decretul nr. 2299
din 30 decembrie 1947 si publicata in “Monitorul Oficial” nr. 300 bis
din 30 decembrie 1947, Constitutia din 1923, repusa partial in vigoare
in septembrie 1944 si modificata prin acte ulterioare, a fost expres
abrogata, Adunarea Deputatilor stabilind ca urmeaza a fi aleasa, la o
data ce o va hotari ulterior, o Adunare Constituanta care va hotari
asupra noii Constitutii a Republicii Populare Romane.
Adunarea Deputatilor, aleasa in noiembrie 1946 pe baza Decretului nr.
2218/1946 si a Legii nr. 560/1946, hotaraste, prin Legea nr. 32/1948
pentru dizolvarea Adunarii Deputatilor, reglementarea convocarii Marii
Adunari Nationale si trecerea puterii legislative asupra Guvernului,
promulgata prin Decretul nr. 372 din 25 februarie 1948 si publicata in
“Monitorul Oficial” nr. 46 din 25 februarie 1948, sa se autodizolve pe
data publicarii legii. Prin acelasi act normativ se stabilesc alegerile
pentru Marea Adunare Nationala la 28 martie 1948, desfasurate pe baza
Legii nr. 560/1946, se convoaca Marea Adunare Nationala la 6 aprilie
1948 si se stabileste ca aceasta va elabora Constitutia Republicii
Populare Romane si apoi va exercita atributiile Adunarii Legislative
Ordinare.
In sedinta din 13 aprilie 1948, Marea Adunare Nationala voteaza
Constitutia Republicii Populare Romane (Legea nr. 114/1948), cu
unanimitate de 401 voturi.
Constitutia a fost promulgata prin Decretul nr. 729 din 13 aprilie 1948
al Prezidiumului Provizoriu al Republicii Populare Romane, semnat de
Presedintele Prezidiumului Provizoriu, C. I. Parhon, si de Secretarul
Prezidiumului Provizoriu, G. C. Stere, contrasemnat de Presedintele
Consiliului de Ministri, dr. Petru Groza, si de ministrul justitiei,
Avram Bunaciu. Ea a fost publicata in “Monitorul Oficial”, partea I, nr.
87 bis din 13 aprilie 1948 si a intrat in vigoare la aceeasi data.
Constitutia Republicii Populare Romane era compusa din 105 articole, grupate in 10 titluri.
Constitutia din 1948 a fost amendata prin Legea nr. 3/1952 privitoare la
modificarea Art. 61 din Constitutia Republicii Populare Romane,
publicata in “Buletinul Oficial” nr. 16 din 29 martie 1952.
Constitutia Republicii Populare Romane din 1948 a fost abrogata implicit
la data de 24 septembrie 1952, prin intrarea in vigoare a Constitutiei
din 1952.
Textul Constitutiei din 1948 este reprodus dupa “Monitorul Oficial”, partea I, nr. 87 bis din 13 aprilie 1948.