MAREA ADUNARE NATIONALA
A REPUBLICII POPULARE ROMANE
In temeiul articolelor 38 si 104 din Constitutia Republicii Populare Romane,
publicata in Monitorul Oficial Nr. 87 bis din 13 Aprilie 1948,
Adopta urmatoare
CONSTITUTIE
a Republicii Populare Romane
Capitol introductiv
Republica Populara Romana este un stat al oamenilor muncii de la orase si sate.
Republica Populara Romana a luat nastere ca urmare a victoriei
istorice a Uniunii Sovietice asupra fascismului german si a eliberarii
Romaniei de catre glorioasa Armata Sovietica, eliberare care a dat
putinta poporului muncitor, in frunte cu clasa muncitoare condusa de
Partidul Comunist, sa doboare dictatura fascista, sa nimiceasca puterea
claselor exploatatoare si sa faureasca statul de democratie populara,
care corespunde pe deplin intereselor si nazuintelor maselor populare
din Romania.
Astfel s-au putut incununa cu o victorie istorica lupta de secole dusa
de poporul muncitor roman pentru libertate si independenta nationala,
luptele eroice ale clasei muncitoare aliata cu taranimea muncitoare
pentru doborirea regimului capitalisto-mosieresc si scuturarea jugului
imperialist.
Faurirea si intarirea statului de democratie populara, prietenia si
alianta cu marea Uniune Sovietica, sprijinul si ajutorul ei dezinteresat
si fratesc asigura independenta, suveranitatea de stat, dezvoltarea si
inflorirea Republicii Populare Romane.
Fortele armate ale Republicii Populare Romane stau de straja hotarelor
tarii, suveranitatii si independentei poporului roman, securitatii sale
si pacii.
Politica externa a Republicii Populare Romane este o politica de
aparare a pacii, de prietenie si alianta cu Uniunea Republicilor
Sovietice Socialiste si cu tarile de democratie populara, o politica de
pace si prietenie cu toate popoarele iubitoare de pace.
Minoritatile nationale din Republica Populara Romana se bucura de
deplina egalitate in drepturi cu poporul roman. In Republica Populara
Romana se asigura autonomie administrativ-teritoriala populatiei
maghiare din raioanele secuesti, unde ea formeaza o masa compacta.
Prezenta Constitutie a Republicii Populare Romane consacra rezultatele
obtinute pana acum de oamenii muncii, in frunte cu clasa muncitoare, in
opera de construire a societatii socialiste in tara noastra.
Politica statului de democratie populara este indreptata spre
lichidarea exploatarii omului de catre om si construirea socialismului.
CAPITOLUL 1
Oranduirea sociala
Art. 1.
Republica Populara Romana este un stat al oamenilor muncii de la orase si sate.
Art. 2.
Baza puterii populare in Republica Populara Romana este alianta clasei
muncitoare cu taranimea muncitoare, in care rolul conducator apartine
clasei muncitoare.
Art. 3.
Republica Populara Romana s-a nascut si s-a intarit ca rezultat al
eliberarii tarii de catre fortele armate ale Uniunii Republicilor
Sovietice Socialiste de sub jugul fascismului si de sub dominatia
imperialista, ca rezultat al doboririi puterii mosierilor si
capitalistilor de catre masele de la orase si sate in frunte cu clasa
muncitoare, sub conducerea Partidului Comunist Roman.
Art. 4.
In Republica Populara Romana puterea apartine oamenilor muncii de la
orase si sate, care o exercita prin Marea Adunare Nationala si Sfaturile
Populare.
Sfaturile Populare constituie baza politica a Republicii Populare Romane.
Art. 5.
Economia nationala a Republicii Populare Romane cuprinde trei
formatiuni social-economice: formatiunea socialista, mica productie de
marfuri si formatiunea particular-capitalista.
Art. 6.
Fundamentul formatiunii social-economice socialiste este proprietatea
socialista asupra mijloacelor de productie care are fie forma
proprietatii de stat (bun comun al poporului), fie forma proprietatii
cooperatiste-colectiviste (proprietatea gospodariilor agricole colective
sau a organizatiilor cooperatiste).
In formatiunea socialista a economiei nationale este lichidata exploatarea omului de catre om.
Formatiunea socialista, careia ii apartine rolul conducator in
economia nationala a Republicii Populare Romane, constituie baza
dezvoltarii tarii pe calea socialismului. Statul de democratie populara,
proclamand ca principala sarcina a sa construirea socialismului,
intareste si largeste neincetat formatiunea socialista, asigura
cresterea neintrerupta a bunei stari materiale si a nivelului cultural
al oamenilor muncii.
Art. 7.
Bogatiile de orice natura ale subsolului, fabricile, uzinele si
minele, padurile, apele, izvoarele de energie naturala, caile de
comunicatie de orice fel, transportul feroviar, fluvial, maritim si
aerian, bancile, posta, telegraful, telefonul, radio-ul, mijloacele de
tipar, cinematografia si teatrul, gospodariile agricole de stat,
statiunile de masini si tractoare, intreprinderile comunale si partea
nationalizata a fondului de locuinte de la orase, constituie proprietate
de stat, bun comun al poporului.
Art. 8.
Pamantul in Republica Populara Romana apartine celor ce-l muncesc.
Art. 9.
Inventarul viu si mort al gospodariilor agricole colective si al
cooperativelor, productia realizata, cat si toate intreprinderile sau
constructiile ce le apartin, reprezinta proprietatea obsteasca a
gospodariilor agricole colective si a cooperativelor.
Taranii membri ai gospodariilor agricole colective au in folosinta
personala un lot de pamant pe langa casa si in proprietate personala
gospodaria de pe acest lot, casa de locuit, animalele productive,
pasari, inventar agricol marunt – in conformitate cu statutul
gospodariei agricole colective.
Art. 10.
Mica productie de marfuri in Republica Populara Romana cuprinde
gospodariile taranesti mici si mijlocii, care poseda proprietate
particulara asupra pamantului bazata pe munca proprie a producatorului,
ca si atelierele meseriasilor care nu exploateaza munca altora. Statul
ocroteste dreptul de proprietate particulara asupra pamantului a
taranilor cu gospodarii mici si mijlocii, pe baza legilor in vigoare.
Statul democrat-popular sprijina pe taranii cu gospodarii mici si
mijlocii si pe meseriasi, cu scopul de a-i feri de exploatarea
capitalista, de a spori productia realizata de ei si de a ridica
bunastarea lor.
Art. 11.
Formatiunea particular-capitalista in Republica Populara Romana
cuprinde gospodariile chiaburesti, intreprinderile comerciale
particulare, micile intreprinderi industriale nenationalizate, bazate pe
exploatarea muncii salariate.
Statul democrat-popular realizeaza in mod consecvent politica de ingradire si eliminare a elementelor capitaliste.
Art. 12.
Dreptul de proprietate personala a cetatenilor Republicii Populare
Romane asupra veniturilor si economiilor provenite din munca, asupra
casei de locuit si gospodariei auxiliare pe langa casa, asupra
obiectelor casnice si de uz personal, cat si dreptul de mostenire asupra
proprietatii personale a cetatenilor sunt ocrotite de lege.
Art. 13.
Viata economica a Republicii Populare Romane se dezvolta pe baza
planului de stat al economiei nationale, in interesul construirii
socialismului, cresterii neincetate a bunei stari materiale si culturale
a oamenilor muncii, intaririi independentei nationale a tarii si a
capacitatii ei de aparare.
Art. 14.
In Republica Populara Romana, comertul exterior este monopol de stat.
Art. 15.
In Republica Populara Romana munca este o datorie si o chestiune de
onoare pentru fiecare cetatean capabil de munca, dupa principiul “cine
nu munceste, nu mananca”. In Republica Populara Romana se infaptuieste
tot mai larg principiul socialismului: “De la fiecare dupa capacitatile
sale, fiecaruia dupa munca sa”.
CAPITOLUL 2
Oranduirea de stat
Art. 16.
Regimul de stat al Republicii Populare Romane este regimul democratiei populare, care reprezinta puterea oamenilor muncii.
Art. 17.
Statul roman democrat-popular – stat unitar, suveran si independent:
a) apara independenta si suveranitatea poporului roman, cuceririle
oamenilor muncii de la orase si sate, drepturile, libertatile si puterea
oamenilor muncii, impotriva dusmanilor poporului muncitor;
b) asigura intarirea si dezvoltarea fortelor de productie ale tarii
prin industrializarea ei socialista, prin lichidarea inapoierii
economice, tehnice si culturale, prin transformarea socialista treptata a
agriculturii pe baza liberului consimtamant al taranilor muncitori;
c) organizeaza si dezvolta economia planificata, bazandu-se pe intreprinderile de stat si cooperatiste;
d) organizeaza apararea Republicii de dusmanii externi si conduce fortele armate ale tarii;
e) asigura securitatea interna a cetatenilor, face inofensivi si reprima pe dusmanii poporului;
f) conduce sistemul banesc si de credite, elaboreaza si realizeaza
bugetul de stat, stabileste impozitele, taxele si veniturile necesare
pentru nevoile statului;
g) administreaza bancile, intreprinderile si institutiile de stat industriale, agricole si comerciale;
h) conduce invatamantul public de toate gradele;
i) asigura cresterea continua a bunei stari si sanatatea maselor populare de la orase si sate;
j) asigura dezvoltarea culturii poporului roman si a culturii
minoritatilor nationale, socialista in continut, nationala in forma;
k) vegheaza la aplicarea si respectarea Constitutiei si legilor
Republicii Populare Romane, ele fiind expresia vointei si intereselor
poporului muncitor.
Respectarea si aplicarea intocmai a Constitutiei si a legilor tarii
este datoria principala a fiecarei institutii de stat si a fiecarui
cetatean, ele fiind obligatorii pe intreg teritoriul Republicii.
Art. 18.
Republica Populara Romana are urmatoarea impartire administrativ-teritoriala:
Regiunile: Arad, Bacau, Baia Mare, Barlad, Bucuresti, Cluj, Constanta,
Craiova, Galati, Hunedoara, Iasi, Oradea, Pitesti, Ploiesti, Stalin,
Suceava, Timisoara, Regiunea Autonoma Maghiara.
Art. 19.
Regiunea Autonoma Maghiara a Republicii Populare Romane este formata
din teritoriul locuit de populatia compacta maghiara secuiasca si are
conducere administrativa autonoma, aleasa de populatia Regiunii
Autonome.
Regiunea Autonoma Maghiara cuprinde raioanele: Ciuc, Gheorgheni,
Odorhei, Reghin, Sangeorgiu de Padure, Sf. Gheorghe, Targu-Mures,
Targu-Sacuesc, Toplita.
Centrul administrativ al Regiunii Autonome Maghiare este orasul Targu-Mures.
Art. 20.
Legile Republicii Populare Romane, hotaririle si dispozitiile
organelor centrale ale statului sunt obligatorii pe teritoriul Regiunii
Autonome Maghiare.
Art. 21.
Regulamentul Regiunii Autonome Maghiare este elaborat de Sfatul
Popular al Regiunii Autonome si supus spre aprobare Marii Adunari
Nationale a Republicii Populare Romane.
CAPITOLUL 3
Organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Romane
Art. 22.
Organul suprem al puterii de stat a Republicii Populare Romane este Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane.
Art. 23.
Marea Adunare Nationala este unicul organ legiuitor al Republicii Populare Romane.
Art. 24.
Marea Adunare Nationala are in competenta sa directa:
a) alegerea Prezidiului Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane;
b) formarea Guvernului Republicii Populare Romane;
c) modificarea Constitutiei;
d) chestiunile razboiului si ale pacii;
e) stabilirea planurilor economiei nationale;
f) aprobarea bugetului de stat, a incheierii exercitiilor bugetare si
stabilirea impozitelor si veniturilor destinate bugetului statului;
g) stabilirea numarului de ministere, denumirea, contopirea si desfiintarea de ministere;
h) modificarea impartirii pe regiuni a teritoriului Republicii Populare Romane;
i) acordarea amnistiei;
j) controlul general asupra aplicarii Constitutiei.
Art. 25.
Marea Adunare Nationala este aleasa de catre oamenii muncii, cetateni
ai Republicii Populare Romane, pe circumscriptii electorale, cate un
deputat la 40.000 locuitori.
Marea Adunare Nationala se alege pe timp de 4 ani.
Art. 26.
O lege se socoteste adoptata daca e votata de majoritatea simpla a Marii Adunari Nationale.
Art. 27.
Dupa adoptarea legilor de catre Marea Adunare Nationala, ele sunt
semnate de Presedintele si de Secretarul Prezidiului si publicate in
Buletinul Oficial al Marii Adunari Nationale.
Indeplinirea legilor adoptate de Marea Adunare Nationala este obligatorie pentru toti cetatenii Republicii Populare Romane.
Art. 28.
Sesiunile Marii Adunari Nationale se tin de doua ori pe an. Convocarea
Marii Adunari Nationale se face de catre Prezidiul Marii Adunari
Nationale.
Art. 29.
Marea Adunare Nationala poate fi convocata in sesiuni extraordinare de
catre Prezidiul Marii Adunari Nationale, sau la cererea cel putin a
unei treimi din numarul total al deputatilor.
Art. 30.
Marea Adunare Nationala isi alege in fiecare legislatura un Presedinte
si doi Vice-presedinti, care conduc sedintele Marii Adunari Nationale
conform cu regulamentul interior de functionare.
Art. 31.
Marea Adunare Nationala valideaza mandatele deputatilor alesi.
In vederea verificarii conditiunilor in care s-a desfasurat alegerea
fiecarui deputat, Marea Adunare Nationala alege o comisie de validare.
Aceasta comisie supune raportul sau aprobarii Marii Adunari Nationale,
care hotaraste validarea sau anularea alegerii fiecarui deputat.
Art. 32.
Marea Adunare Nationala poate numi comisii de ancheta si revizie in diverse probleme.
Toate organele si functionarii de stat au obligatia sa puna la
dispozitia acestor comisii informatiile si documentele necesare.
Marea Adunare Nationala stabileste pentru fiecare comisie in parte imputernicirile si modul ei de activitate.
Art. 33.
Fiecare deputat are dreptul de a pune intrebari sau de a interpela
Guvernul ori pe ministri in parte. Guvernul sau ministrul intrebat are
obligatia de a raspunde verbal sau in scris, in termen de cel mult 3
zile.
Art. 34.
Nici un deputat al Marii Adunari Nationale nu poate fi trimis in
judecata si nu poate fi arestat fara incuviintarea Marii Adunari
Nationale, in timpul sesiunilor, iar intre sesiuni – a Prezidiului Marii
Adunari Nationale.
Art. 35.
Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane alege Prezidiul
Marii Adunari Nationale, compus dintr-un Presedinte, doi
Vice-presedinti, un Secretar si treisprezece membri.
Art. 36.
Prezidiul Marii Adunari Nationale raspunde de toata activitatea sa in
fata Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane.
Art. 37.
Prezidiul Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane are urmatoarele atributiuni:
a) convoaca in sesiuni Marea Adunare Nationala;
b) emite decrete;
c) interpreteaza legile in vigoare in Republica Populara Romana;
d) hotaraste consultarea poporului (referendum);
e) anuleaza hotararile si dispozitiunile Consiliului de Ministri cand acestea nu sunt conforme legilor;
f) in intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale, revoca din
functiuni si numeste ministri in Guvern la propunerea Presedintelui
Consiliului de Ministri si cu aprobarea ulterioara a Marii Adunari
Nationale;
g) instituie decoratiile, medaliile si titlurile onorifice ale Republicii Populare Romane;
h) confera decoratiile, medaliile si titlurile onorifice ale
Republicii Populare Romane; stabileste gradele militare, rangurile
diplomatice si alte titluri speciale;
i) in intervalul dintre sesiunile Marii Adunari Nationale a Republicii
Populare Romane, la propunerea Guvernului, declara starea de razboi in
cazul unei agresiuni armate indreptate impotriva Republicii Populare
Romane sau impotriva unui alt stat, fata de care Republica Populara
Romana are obligatiuni de aparare mutuala ce decurg din tratatele
internationale;
j) numeste si revoca pe comandantul suprem al fortelor armate ale Republicii Populare Romane;
k) declara mobilizarea partiala sau generala;
l) exercita dreptul de gratiere si comutare a pedepselor;
m) ratifica si denunta tratatele internationale ale Republicii Populare Romane;
n) acrediteaza si recheama pe reprezentantii plenipotentiari ai Republicii Populare Romane in statele straine;
o) primeste scrisorile de acreditare si de rechemare ale
reprezentantilor diplomatici ai statelor straine, acreditati pe langa
Prezidiu;
p) in interesul apararii Republicii Populare Romane sau al asigurarii
ordinii publice si securitatii statului, proclama in unele localitati
sau pe intreg teritoriul tarii starea exceptionala.
Art. 38.
Mandatul Marii Adunari Nationale inceteaza la expirarea termenului pentru care a fost aleasa.
Art. 39.
Dupa expirarea mandatului Marii Adunari Nationale a Republicii
Populare Romane, Prezidiul Marii Adunari Nationale fixeaza noi alegeri
in termen de cel mult trei luni, socotite de la ziua expirarii
mandatului Marii Adunari Nationale.
Prezidiul in functiune isi pastreaza imputernicirile sale pana la
alegerea noului Prezidiu de catre noua Mare Adunare Nationala a
Republicii Populare Romane.
Art. 40.
In caz de razboi sau in cazul altor imprejurari exceptionale, Marea
Adunare Nationala poate sa-si prelungeasca mandatul pentru timpul cat va
dura starea exceptionala.
Art. 41.
Marea Adunare Nationala nou aleasa este convocata de catre Prezidiul
in functiune, in termen de cel mult trei luni dupa alegeri.
CAPITOLUL 4
Organele administratiei de stat ale Republicii Populare Romane
Art. 42.
Organul suprem executiv si de dispozitie al puterii de stat a
Republicii Populare Romane este Consiliul de Ministri al Republicii
Populare Romane.
Art. 43.
Consiliul de Ministri este constituit de catre Marea Adunare Nationala a Republicii Populare Romane si este format din:
– Presedintele Consiliului de Ministri al Republicii Populare Romane;
– Vice-presedintii Consiliului de Ministri al Republicii Populare Romane;
– Presedintele Comitetului de Stat al Planificarii;
– Presedintele Comisiei Controlului de Stat;
– Ministrii Republicii Populare Romane;
– Presedintele Comitetului de Stat al Aprovizionarii;
– Presedintele Comitetului de Stat pentru Colectarea Produselor Agricole;
– Presedintele Comitetului Invatamantului Superior;
– Presedintele Comitetului pentru Cinematografie;
– Presedintele Comitetului pentru Arta.
Art. 44.
Consiliul de Ministri este raspunzator si da socoteala de activitatea
sa in fata Marii Adunari Nationale, iar in intervalul dintre sesiunile
Marii Adunari Nationale – in fata Prezidiului Marii Adunari Nationale.
Art. 45.
Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane emite hotariri si
dispozitii pe baza legilor in vigoare sau in vederea aplicarii lor si
controleaza executarea acestora.
Art. 46.
Aplicarea hotaririlor si dispozitiilor Consiliului de Ministri al
Republicii Populare Romane este obligatorie pe intreg teritoriul
Republicii Populare Romane.
Art. 47.
Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane are urmatoarele atributii:
a) coordoneaza si indrumeaza activitatea ministerelor si a celorlalte institutii subordonate lui;
b) ia masuri pentru realizarea planului economiei nationale, a
bugetului statului si in vederea consolidarii sistemului banesc si de
credit;
c) ia masuri in vederea asigurarii ordinei publice, apararii intereselor statului si ocrotirii drepturilor cetatenilor;
d) exercita conducerea generala in domeniul relatiilor cu statele straine;
e) fixeaza contingentele anuale de cetateni care urmeaza sa fie
chemati la indeplinirea serviciului militar activ; conduce organizarea
generala a fortelor armate ale tarii;
f) infiinteaza, dupa necesitati, comitete si comisii speciale, precum
si directii generale pe langa Consiliul de Ministri pentru probleme
economice, culturale, juridice si militare.
Art. 48.
Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane poate anula
ordinele si instructiunile ministrilor neconforme legilor si hotaririlor
Consiliului de Ministri.
Art. 49.
In limitele competentei ministerelor pe care le conduc, Ministrii dau
ordine si instructiuni pe baza si in vederea aplicarii legilor in
vigoare, a hotaririlor si dispozitiunilor Consiliului de Ministri,
controland executarea lor.
Art. 50.
Ministerele Republicii Populare Romane sunt urmatoarele:
Ministerul Afacerilor Externe;
Ministerul Afacerilor Interne;
Ministerul Agriculturii;
Ministerul Comertului Exterior;
Ministerul Comertului Interior;
Ministerul Constructiilor si al Industriei Materialelor de Constructii;
Ministerul Cultelor;
Ministerul Energiei Electrice si Industriei Electrotehnice;
Ministerul Finantelor;
Ministerul Fortelor Armate;
Ministerul Gospodariilor Agricole de Stat;
Ministerul Gospodariei Comunale si Industriei Locale;
Ministerul Gospodariei Silvice;
Ministerul Industriei Alimentare;
Ministerul Industriei Carnii, Pestelui si Laptelui;
Ministerul Industriei Carbunelui;
Ministerul Industriei Chimice;
Ministerul Industriei Metalurgice;
Ministerul Industriei Petrolului;
Ministerul Industriei Lemnului, Hartiei si Celulozei;
Ministerul Industriei Usoare;
Ministerul Invatamantului Public;
Ministerul Justitiei;
Ministerul Postelor si Telecomunicatiilor;
Ministerul Prevederilor Sociale;
Ministerul Sanatatii;
Ministerul Securitatii Statului;
Ministerul Transporturilor.
CAPITOLUL 5
Organele locale ale puterii de stat
Art. 51.
Organele puterii de stat in regiuni, raioane, orase si comune sunt
Sfaturile Populare ale oamenilor muncii de la orase si sate.
Art. 52.
Sfaturile Populare se compun din deputati alesi pe timp de doi ani de
catre oamenii muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane, din
regiunea, raionul, orasul si comuna respectiva.
Normele de reprezentare in Sfaturile Populare se stabilesc prin lege.
Art. 53.
Sfaturile Populare indruma munca organelor administrative subordonate
lor, conduc activitatea locala pe taram economic si cultural, asigura
mentinerea ordinei publice, respectarea legilor si ocrotirea drepturilor
cetatenilor, intocmesc bugetul local.
Art. 54.
Sfaturile Populare organizeaza participarea activa a oamenilor muncii
la conducerea treburilor de stat si obstesti si la opera de construire a
socialismului.
Art. 55.
Sfaturile Populare iau hotariri si dau dispozitii in limitele
drepturilor ce le sunt acordate prin legile Republicii Populare Romane.
Art. 56.
Organele executive si de dispozitie ale Sfaturilor Populare regionale,
raionale, orasenesti si comunale sunt Comitetele Executive alese de
deputatii Sfaturilor Populare si sunt alcatuite din Presedinte,
Vice-presedinti, Secretar si membri.
Art. 57.
Organul puterii de stat al Regiunii Autonome Maghiare este Sfatul Popular al Regiunii Autonome.
Organul executiv si de dispozitie al Sfatului Popular al Regiunii Autonome Maghiare este Comitetul Executiv ales de el.
Art. 58.
Sfatul Popular al Regiunii Autonome Maghiare este ales dupa normele
stabilite de lege, pe timp de 2 ani, de catre oamenii muncii din
Regiunea Autonoma, cetateni ai Republicii Populare Romane.
Art. 59.
Organul executiv si de dispozitie al Sfaturilor Populare din comunele
mici este alcatuit din Presedinte, Vice-presedinte si Secretar, alesi de
deputatii Sfatului Popular respectiv.
Art. 60.
Organele executive si de dispozitie ale Sfaturilor Populare dau
socoteala de activitatea lor atat Sfatului Popular care le-a ales, cat
si Comitetului Executiv al Sfatului Popular imediat superior.
Art. 61.
Sfaturile Populare regionale, raionale si orasenesti organizeaza
sectiuni ale Comitetelor Executive. Organizarea, modul de functionare si
activitatea sectiunilor sunt determinate prin lege.
Art. 62.
Sectiunile Comitetelor Executive ale Sfaturilor Populare sunt
subordonate atat Sfatului Popular si Comitetului Executiv pe langa care
functioneaza, cat si sectiunii corespunzatoare a Comitetului Executiv al
Sfatului Popular imediat superior si Ministerelor respective.
Art. 63.
Dupa expirarea mandatului Sfaturilor Populare, Comitetele Executive
isi pastreaza atributiile pana la constituirea noilor organe executive
de catre Sfaturile Populare nou alese.
CAPITOLUL 6
Instantele judecatoresti si procuratura
Art. 64.
Justitia in Republica Populara Romana se infaptuieste de catre
Tribunalul Suprem al Republicii Populare Romane, Tribunalele regionale
si Tribunalele populare, precum si de catre instantele judecatoresti
speciale, infiintate prin lege.
Organizarea, competenta si procedura tribunalelor sunt stabilite prin lege.
Art. 65.
Tribunalele apara regimul de democratie populara si cuceririle
poporului muncitor; asigura legalitatea populara, proprietatea obsteasca
si drepturile cetatenilor.
Art. 66.
Judecarea proceselor la toate instantele se face cu participarea
asesorilor populari, afara de cazurile cand legea dispune altfel.
Art. 67.
Tribunalul Suprem al Republicii Populare Romane este ales de Marea Adunare Nationala pe termen de cinci ani.
Judecatorii si asesorii populari sunt alesi in conformitate cu procedura stabilita prin lege.
Prin lege este stabilita si numirea judecatorilor in instantele speciale.
Art. 68.
In Republica Populara Romana, procedura judiciara se face in limba
romana, asigurandu-se in regiunile si raioanele locuite de populatie de
alta nationalitate decat cea romana folosirea limbii materne a acelei
populatii.
Partilor, care nu vorbesc limba in care se face procedura judiciara,
li se asigura posibilitatea de a lua cunostinta, prin traducator, de
piesele dosarului, precum si dreptul de a vorbi in instanta si a pune
concluziuni in limba materna.
Art. 69.
In toate instantele judecata este publica, in afara de cazurile prevazute de lege.
Acuzatului i se garanteaza dreptul de aparare.
Art. 70.
Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.
Art. 71.
Tribunalele pronunta hotaririle lor in numele poporului.
Art. 72.
Tribunalul Suprem al Republicii Populare Romane exercita supravegherea
activitatii judiciare a tuturor instantelor judecatoresti din Republica
Populara Romana.
Art. 73.
Procurorul General al Republicii Populare Romane exercita
supravegherea superioara a respectarii legilor de catre Ministere si
celelalte organe centrale, de catre organele locale ale puterii si
administratiei de stat, precum si de catre functionari si ceilalti
cetateni.
Art. 74.
Procurorul General al Republicii Populare Romane este numit de Marea
Adunare Nationala pe termen de cinci ani. Loctiitorii Procurorului
General al Republicii Populare Romane si procurorii unitatilor locale
ale Procuraturii sunt numiti de Procurorul General pe termen de patru
ani.
Art. 75.
Procurorul General raspunde fata de Marea Adunare Nationala a
Republicii Populare Romane, si – in intervalul dintre sesiuni – fata de
Prezidiul Marii Adunari Nationale si fata de Consiliul de Ministri.
Art. 76.
Organele Procuraturii sunt independente de organele locale,
subordonandu-se numai Procurorului General al Republicii Populare
Romane.
CAPITOLUL 7
Drepturile si datoriile fundamentale ale cetatenilor
Art. 77.
Cetatenilor Republicii Populare Romane le este asigurat dreptul la
munca, adica dreptul de a capata o munca garantata si platita potrivit
cu cantitatea si calitatea ei.
Dreptul la munca este garantat prin existenta si dezvoltarea
formatiunii socialiste a economiei nationale, prin cresterea
neintrerupta si sistematica a fortelor de productie in Republica
Populara Romana, prin inlaturarea posibilitatii crizelor economice si
prin lichidarea somajului.
Art. 78.
Cetatenii Republicii Populare Romane au dreptul la odihna.
Dreptul la odihna este asigurat prin: stabilirea zilei de munca de 8
ore pentru muncitori si functionari; reducerea zilei de munca sub 8 ore
pentru anumite profesiuni cu conditii de munca grele si pentru sectii cu
conditii de munca deosebit de grele;
stabilirea de concedii anuale platite pentru toti muncitorii si
functionarii; punerea la dispozitia oamenilor muncii a caselor de
odihna, sanatoriilor si institutiilor de cultura.
Art. 79.
Cetatenii Republicii Populare Romane au dreptul la asigurare materiala
la batranete, in caz de boala sau incapacitate de munca.
Acest drept este garantat prin dezvoltarea larga a asigurarilor
sociale ale muncitorilor si functionarilor, pe socoteala statului, prin
asistenta medicala gratuita acordata celor ce muncesc si prin punerea
statiunilor balneare si climaterice la dispozitia oamenilor muncii.
Art. 80.
Cetatenii Republicii Populare Romane au dreptul la invatatura.
Acest drept este asigurat prin invatamantul elementar general,
obligatoriu si gratuit; prin sistemul burselor de stat acordate
studentilor si elevilor merituosi din scolile invatamantului superior,
mediu si elementar, prin organizarea pe langa intreprinderi industriale,
gospodarii agricole de stat, statiuni de masini si tractoare si
gospodarii agricole colective a invatamantului profesional gratuit
pentru cei ce muncesc.
Invatamantul de toate gradele este invatamant de stat.
Statul se ingrijeste de dezvoltarea stiintei, literaturii si artei.
Art. 81.
Oamenilor muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane, fara
deosebire de nationalitate sau rasa le este asigurata deplina egalitate
de drepturi in toate domeniile vietii economice, politice si culturale.
Orice fel de ingradire directa sau indirecta a drepturilor oamenilor
muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane, stabilirea de privilegii
directe sau indirecte pe temeiul rasei sau al nationalitatii carora le
apartin cetatenii, orice manifestare de sovinism, ura de rasa, ura
nationala sau propaganda nationalista sovina este pedepsita de lege.
Art. 82.
In Republica Populara Romana se asigura minoritatilor nationale
folosirea libera a limbii materne, invatamantul de toate gradele in
limba materna, carti, ziare si teatre in limba materna. In raioanele
locuite si de populatii de alta nationalitate decat cea romana, toate
organele si institutiile vor folosi oral si scris si limba
nationalitatilor respective si vor face numiri de functionari din randul
nationalitatii respective sau al altor localnici care cunosc limba si
felul de trai al populatiei locale.
Art. 83.
Femeia in Republica Populara Romana are drepturi egale cu ale
barbatului in toate domeniile vietii economice, politice, de stat si
culturale.
Femeia are drepturi egale cu ale barbatului la munca, salariu, odihna, asigurare sociala si invatamant.
Statul ocroteste casatoria si familia si apara interesele mamei si
copilului. Statul acorda ajutor mamelor cu multi copii si mamelor
singure, concedii cu plata salariului femeilor insarcinate; organizeaza
maternitati, crese si camine de copii.
Art. 84.
Libertatea de constiinta este garantata tuturor cetatenilor Republicii Populare Romane.
Cultele religioase sunt libere sa se organizeze si pot functiona
liber. Libertatea exercitarii cultelor religioase este garantata tuturor
cetatenilor Republicii Populare Romane.
Scoala este despartita de biserica. Nici o confesiune, congregatie sau
comunitate religioasa nu poate deschide sau intretine institutii de
invatamant general, ci numai scoli speciale pentru pregatirea
personalului cultului.
Modul de organizare si functionare a cultelor religioase se reglementeaza prin lege.
Art. 85.
In conformitate cu interesele celor ce muncesc si in vederea intaririi
regimului de democratie populara, cetatenilor Republicii Populare
Romane li se garanteaza prin lege:
a) libertatea cuvantului;
b) libertatea presei;
c) libertatea intrunirilor si a meetingurilor;
d) libertatea cortegiilor si a demonstratiilor de strada.
Aceste drepturi sunt asigurate punandu-se la dispozitia maselor
muncitoare si organizatiilor lor tipografiile, depozitele de hartie,
cladirile publice, strazile, mijloacele de comunicatii si alte conditii
materiale necesare exercitarii acestor drepturi.
Art. 86.
In conformitate cu interesele celor ce muncesc si in scopul
dezvoltarii activitatii politice si obstesti a maselor populare,
cetatenilor Republicii Populare Romane li se asigura dreptul de asociere
in organizatii obstesti, in sindicate profesionale, uniuni
cooperatiste, organizatii de femei, de tineret, organizatii sportive,
asociatii culturale, tehnice si stiintifice.
Orice asociatie cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisa.
Participarea la astfel de asociatii este pedepsita de lege.
Cetatenii cei mai activi si cei mai constienti din randurile clasei
muncitoare si din randurile celorlalte paturi de oameni ai muncii se
unesc in Partidul Muncitoresc Roman, detasamentul de avangarda al
oamenilor muncii in lupta pentru intarirea si dezvoltarea regimului de
democratie populara si pentru construirea societatii socialiste.
Partidul Muncitoresc Roman este forta conducatoare atat a
organizatiilor celor ce muncesc, cat si a organelor si institutiilor de
stat. In jurul lui se strang laolalta toate organizatiile celor ce
muncesc din Republica Populara Romana.
Art. 87.
Cetatenilor Republicii Populare Romane le este garantata inviolabilitatea persoanei.
Nimeni nu poate fi arestat decat pe baza hotaririi tribunalului sau a procurorului, conform prevederilor legii.
Art. 88.
Inviolabilitatea domiciliului cetatenilor si secretul corespondentei sunt ocrotite de lege.
Art. 89.
Republica Populara Romana acorda drept de azil cetatenilor straini
urmariti pentru apararea intereselor celor ce muncesc, pentru activitate
stiintifica, pentru participare la lupta de eliberare nationala sau de
aparare a pacii.
Art. 90.
Fiecare cetatean al Republicii Populare Romane este dator sa respecte
Constitutia si legile Statului de democratie populara; sa pazeasca, sa
intareasca si sa dezvolte proprietatea obsteasca socialista; sa respecte
disciplina muncii; sa contribuie activ la intarirea regimului de
democratie populara si la propasirea economica si culturala a tarii.
Art. 91.
Serviciul militar este obligatoriu. Serviciul militar in randurile
Fortelor Armate ale Republicii Populare Romane este o indatorire de
onoare a cetatenilor Republicii Populare Romane.
Art. 92.
Apararea Patriei este datoria sfanta a fiecarui cetatean al Republicii
Populare Romane. Tradarea de Patrie, calcarea juramantului, trecerea de
partea inamicului, aducerea de prejudicii capacitatii de aparare a
statului, spionajul constituie crimele cele mai grave fata de popor si
de stat si sunt pedepsite de lege cu toata asprimea.
CAPITOLUL 8
Sistemul electoral
Art. 93.
Alegerile de deputati pentru Marea Adunare Nationala si pentru
Sfaturile Populare se fac prin vot universal, egal, direct si secret.
Art. 94.
Alegerile de deputati se fac prin vot universal. Toti oamenii muncii,
cetateni ai Republicii Populare Romane, care au implinit varsta de 18
ani, fara deosebire de rasa sau nationalitate, sex, religie, grad de
cultura, profesiune sau durata domicilierii, au dreptul de a lua parte
la alegerea deputatilor, cu exceptia alienatilor, a persoanelor
condamnate prin hotarire judecatoreasca la pierderea dreptului electoral
si a celor declarati nedemni prin lege.
Poate fi ales deputat al Marii Adunari Nationale si al Sfaturilor
Populare oricare om al muncii, cetatean al Republicii Populare Romane cu
drept de vot, care a implinit varsta de 23 de ani.
Art. 95.
Alegerile de deputati se fac prin vot egal. Toti oamenii muncii,
cetateni ai Republicii Populare Romane, iau parte la alegeri in conditii
egale si fiecare are dreptul la un singur vot.
Art. 96.
Femeile au dreptul de a alege si de a fi alese in Marea Adunare Nationala si in Sfaturile Populare la fel cu barbatii.
Art. 97.
Cetatenii aflati in randurile Fortelor Armate ale Republicii Populare
Romane au dreptul de a alege si a fi alesi, la fel ca toti oamenii
muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane.
Art. 98.
Alegerile de deputati se fac prin vot direct. La alegerile pentru
Marea Adunare Nationala si pentru toate Sfaturile Populare, oamenii
muncii, cetateni ai Republicii Populare Romane participa in mod
nemijlocit, prin vot direct.
Art. 99.
Alegerile de deputati se fac prin vot secret.
Art. 100.
Candidaturile pentru alegerea deputatilor se depun pe circumscriptii
electorale, dupa normele stabilite prin lege. Dreptul de a depune
candidaturi este asigurat tuturor organizatiilor oamenilor muncii:
organizatiilor Partidului Muncitoresc Roman, sindicatelor profesionale,
cooperativelor, organizatiilor de tineret si altor organizatii de masa,
precum si asociatilor culturale.
Art. 101.
Fiecare deputat este obligat sa dea socoteala in fata alegatorilor de
activitatea sa si de aceea a organului ales din care face parte.
Deputatului i se poate retrage oricand mandatul, in urma hotaririi
majoritatii alegatorilor, luata in conformitate cu procedura fixata de
lege.
CAPITOLUL 9
Stema, Drapelul si Capitala Republicii Populare Romane
Art. 102.
Stema Republicii Populare Romane reprezinta munti impaduriti, deasupra
carora se ridica soarele. In partea stanga a stemei se afla o sonda.
Stema este incadrata de o cununa de spice de grau. In partea de sus a
stemei se afla o stea in cinci colturi. In partea de jos a stemei,
spicele sunt infasurate intr-o panglica tricolora pe care sunt scrise
literele R.P.R.
Art. 103.
Drapelul Republicii Populare Romane poarta culorile rosu, galben si
albastru, asezate vertical cu albastrul langa lancie. In mijloc este
asezata stema Republicii Populare Romane.
Art. 104.
Capitala Republicii Populare Romane este orasul Bucuresti.
CAPITOLUL 10
Procedura de modificare a Constitutiei Republicii Populare Romane Art. 105.
Constitutia Republicii Populare Romane poate fi modificata numai prin lege votata de Marea Adunare Nationala.
Proiectul de lege asupra modificarii Constitutiei se considera adoptat
daca a fost votat de cel putin doua treimi din numarul total al
membrilor Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane.
NOTA:
Constitutia Republicii Populare Romane din 1952 a fost adoptata de Marea
Adunare Nationala in baza articolelor 38 si 104 din Constitutia
Republicii Populare Romane din 1948 dupa discutarea proiectului publicat
la data de 19 iulie 1952 de catre Comisia constitutionala pentru
pregatirea proiectului de Constitutie. Marea Adunare Nationala a votat
constitutia in sedinta din data de 24 septembrie 1952, cu unanimitate de
324 voturi, situatie certificata de Presedintele Marii Adunari
Nationale, Coliu Dumitru, si de secretarii Marii Adunari Nationale,
Marussi Gheorghe si Belea Miron.
Constitutia a fost promulgata in data de 24 septembrie 1952, sub
semnatura Presedintelui Prezidiului Marii Adunari Nationale, dr. Petru
Groza, si a secretarului Prezidiului Marii Adunari Nationale, Marin
Florea Ionescu, si a fost publicata in “Buletinul Oficial al Marii
Adunari Nationale a Republicii Populare Romane” nr. 1 din 27 septembrie
1952.
Constitutia a intrat in vigoare la 24 septembrie 1952, adica la data
adoptarii ei. Ea abroga implicit, pe aceeasi data, Constitutia din 1948.
Constitutia din 1952 era alcatuita dintr-un capitol introductiv si 105 articole grupate in 10 capitole.
Aceasta Constitutie a fost modificata prin urmatoarele acte normative:
1) Legea nr. 3/1953 pentru reorganizarea unor ministere si includerea
Presedintelui Comitetului de Stat pentru Arhitectura si Constructii in
Consiliul de Ministri al Republicii Populare Romane, publicata in
Buletinul Oficial nr. 4 din 29 ianuarie 1953 (modifica Art. 43 si 50);
2) Legea nr. 7/1953 pentru modificarea articolelor 43 si 50 din
Constitutia Republicii Populare Romane, publicata in Buletinul Oficial
nr. 6 din 26 ianuarie 1954;
3) Legea nr. 3/1954 pentru modificarea articolului 35 din Constitutia
Republicii Populare Romane, publicata in Buletinul Oficial nr. 19 din 21
aprilie 1954;
4) Legea nr. 4/1955 pentru modificarea articolelor 43 si 50 din
Constitutia Republicii Populare Romane, publicata in Buletinul Oficial
nr. 13 din 2 iunie 1955;
5) Legea nr. 5/1956 pentru modificarea articolelor 18, 19 alineatul 2 si
articolului 50 din Constitutia Republicii Populare Romane, publicata in
Buletinul Oficial nr. 11 din 4 aprilie 1956;
6) Legea nr. 1/1957 pentru modificarea articolelor 43, 47 lit. f si 56,
precum si pentru abrogarea articolelor 50, 59 si 62 din Constitutia
Republicii Populare Romane, publicata in Buletinul Oficial nr. 11 din 28
martie 1957;
7) Legea nr. 1/1958 pentru modificarea articolului 35 din Constitutia
Republicii Populare Romane, publicata in Buletinul Oficial nr. 3 din 15
ianuarie 1958;
8) Legea nr. 2/1959 pentru modificarea articolelor 52 si 58 din
Constitutia Republicii Populare Romane, publicata in Buletinul Oficial
nr. 31 din 31 decembrie 1959;
9) Legea nr. 2/1960 pentru modificarea articolelor 18, 19 si 39 din
Constitutia Republicii Populare Romane, publicata in Buletinul Oficial
nr. 27 din 27 decembrie 1959;
10) Legea nr. 1/1961 pentru modificarea Capitolului III, precum si a
articolelor 43, 44 si 75 din Constitutia Republicii Populare Romane,
publicata in Buletinul Oficial nr. 9 din 25 martie 1961;
11) Legea nr. 2/1964 pentru modificarea articolului 25 din Constitutia
Republicii Populare Romane, publicata in Buletinul Oficial nr. 24 din 30
decembrie 1964.
Constitutia din 1952 a fost abrogata expres la data de 21 august 1965.
Textul Constitutiei din 1952 este reprodus dupa “Buletinul Oficial al
Marii Adunari Nationale a Republicii Populare Romane” nr. 1 din 27
septembrie 1952.