Presedintele Ciprului doreste ajutorul UE pentru a relansa dialogul cu Turcia

Presedintele cipriot Nikos Christodoulides discuta despre abordarea „problema Ciprului”, viitoarele alegeri turce, legaturile anterioare cu Rusia si sursele de energie din estul Mediteranei. Odata cu invazia rusa a Ucrainei in plina desfasurare, peisajul geopolitic s-a schimbat complet, la fel ca si prioritatile Uniunii Europene si relatiile acesteia cu alte tari.

Pentru a discuta despre toate acestea si despre noile initiative privind disputa in curs intre cipriotii greci din sud si cipriotii turci din nordul tarii, cunoscuta sub numele de „problema Ciprului”, Euronews a vorbit cu noul presedinte al Republicii Cipru, Nikos. Christodoulides, in timpul primei sale vizite la Bruxelles in calitate de presedinte, pentru Summit-ul UE.

„Problema Ciprului”

In calatoria sa in capitala Uniunii Europene in calitate de presedinte al Ciprului, Nikos Christodoulides a venit inarmat cu o propunere concreta pentru un rol mai activ al Uniunii Europene in rezolvarea problemei Ciprului.

Dar avand in vedere ca dialogul dintre Cipru si Turcia si cipriotii turci a fost inghetat in ultimii sase ani si avand in vedere ca Turcia este in prezent mai departe ca niciodata de Uniunea Europeana, la ce se asteapta Nikos Christodoulides si la ce poate realiza Uniunea Europeana ca el nu ai putut dupa toti acesti ani?

„Cand lansam un efort de rezolvare a problemei Ciprului, ar trebui sa tinem cont intotdeauna de situatia internationala. Nu noi insine influentam evolutiile internationale, suntem de fapt afectati de evolutiile internationale. 

„Si care este situatia actuala? Starea actuala este ca avem o invazie ilegala rusa a Ucrainei si avem o Uniune Europeana, care, da, plateste pretul pentru deciziile sale care sunt perfect corecte si suntem de acord si participa la procesul decizional, dar dezvolta un rol de lider, tinand cont si de impactul acestei invazii ruse asupra altor actori din sistemul international.Aceasta este prima dimensiune: un rol de lider in numele Uniunii Europene intr-o criza pe continentul european.

“A doua dimensiune este alegerea unui nou Presedinte al Republicii Cipru. A treia dimensiune se refera la alegerile din Turcia. Avem o perioada pana la alegerile din Turcia, de care ar trebui sa profitam, pentru ca dialogul sa se poata relua”.

Alegerile viitoare in Turcia

Cu alegerile prezidentiale din Turcia programate pentru mai, Euronews l-a intrebat pe presedintele cipriot ce schimbari are in vedere, in cazul in care Recep Tayyip Erdogan va fi reales, sau daca liderul principalei opozitii, Kemal Kilicdaroglu, va deveni urmatorul presedinte al Turciei.

“Cu siguranta nu ma astept la schimbari radicale in politica externa a Turciei. Cel putin asta arata istoria politicii externe a Turciei de-a lungul timpului. Dar alegerea unui nou presedinte, fie ca este domnul Erdogan sau liderul actualei opozitii aduce in continuare o situatie noua”, a explicat Christodoulides.

„Si, repet, important este sa folosim aceasta perioada, si asta am convenit cu cei trei presedinti ai institutiilor UE, sa cream conditiile imediat dupa alegerile din Turcia, sa reluam discutiile pe baza a cadrului convenit. Pentru ca, mai mult decat oricine altcineva, ne dorim incetarea ocupatiei si reunificarea patriei noastre”, a adaugat el.

Cum propune Christodoulides ca UE sa abordeze „problema Ciprului”?

Avand in vedere ca presedintele cipriot doreste ca institutiile UE sa preia conducerea in gestionarea tensiunilor din Cipru, Euronews l-a intrebat pe Nikos Christodoulides daca considera ca aceasta pune problema Ciprului in contextul relatiilor UE-Turcia.

“Exista doua aspecte ale propunerii noastre. Primul este despre necesitatea de a depasi blocajul. Inca nu suntem in discutii, dar prima incercare este de a iesi din impas pentru a relua discutiile. Aici, avem nevoie de Implicarea principala a Uniunii Europene.

„Dar intotdeauna in contextul Natiunilor Unite. Nu incercam sa luam problema Ciprului departe de Natiunile Unite. Dimpotriva, Natiunile Unite si cadrul rezolutiilor sunt garantiile noastre in urmarirea obiectivului nostru.

„Dar pentru a iesi din impas, credem ca Uniunea Europeana, prin numirea unui oficial politic, prin actiunile institutiilor insesi, ne poate sprijini sa atingem acest obiectiv. Si acesta este primul aspect al propunerii noastre, a spus ca este vorba despre un alt aspect al propunerii noastre. este ceea ce ne concentram si ne propunem sa realizam imediat dupa alegerile din Turcia.

“Odata cu reluarea dialogului vine a doua parte a propunerii. Un aspect foarte specific al propunerii noastre este sprijinul tehnocratic pentru discutii de indata ce acestea sunt reluate”.

Legaturile istorice ale Ciprului cu Rusia

Republica Cipru a avut din punct de vedere istoric relatii foarte bune si legaturi puternice cu Rusia in trecut. Intr-adevar, multe aspecte ale acestui lucru au fost aspru criticate de Europa. Dar unde sunt relatiile dintre cele doua tari astazi?

„Da, au existat legaturi stranse din punct de vedere istoric cu Federatia Rusa, mai ales la nivelul poporului celor doua tari. A existat si o dimensiune importanta in chestiunea Ciprului si a faptului ca Federatia Rusa este membru permanent al Consiliului de Securitate. , dar realitatea de azi este clar alta.

„Republica Cipru nu va scapa in niciun fel de deciziile unanime ale Uniunii Europene, la care repet, participam si noi”, a spus presedintele cipriot.

Sustine Ciprul sanctiunile UE impotriva Rusiei?

„Sanctiunile sunt un instrument pe care il foloseste pe buna dreptate Uniunea Europeana. Acolo unde s-ar putea sa avem o problema, este punerea in aplicare a sanctiunilor, nu doar de catre statele membre, ci si de catre toti cei care au legatura intr-un fel sau altul cu Uniunea Europeana. .

Cand i s-a cerut sa-si clarifice pozitia cu privire la sanctiuni, Christodoulides a spus pentru Euronews: „Desigur [i sustin]”

Mediterana de Est: o alternativa la energia rusa?

In timp ce Europa incearca sa-si reduca dependenta de energia rusa, Euronews l-a intrebat pe Nikos Christodoulides ce rol ar putea juca Cipru in acest sens si daca a observat un interes sporit din partea Uniunii Europene fata de Estul Mediteranei.

“Exista interes. Exista interes care s-a exprimat inainte de a prelua guvernarea tarii. Am avut anterior un anumit interes. Vreau sa spun lucrurile asa cum sunt, si este aceasta perspectiva a faimosului coridor de gaze al tarii. Mediterana de Est, prin rolul de lider al Uniunii Europene si cooperarea tarilor din regiune.

„Da, Mediterana de Est poate fi dezvoltata ca un coridor energetic alternativ pentru Uniunea Europeana. De fapt, conform estimarilor expertilor care cunosc aceasta chestiune mai bine decat mine, Mediterana de Est poate acoperi pana la 15% pana la 16% din nevoile Uniunii Europene in urmatorii 25 de ani.”

„Am gasit gaze si sunt in desfasurare activitati ale companiilor situate in Zona Economica Exclusiva a Republicii Cipru.

„Este o problema pe care am discutat-o ​​cu consiliul ministerial, in special cu ministrul Energiei despre necesitatea, dupa consultarea companiilor, sa iesim in public, sa spunem oamenilor adevarul.

Acest gaz va fi folosit exact in acea perioada de timp. Pana atunci, vom trece la stadiul de exploatare, pentru ca ceea ce ma ingrijoreaza, este ca in 5-10 ani, in contextul tranzitiei la verde, s-ar putea ca aceste rezerve sa nu fie in masura sa fie folosite”.