ALECSE BOGDAN ALEXANDRU: PROPUNERI DE MODIFICARE A LEGISLAȚIEI PENTRU O NOUĂ ARHITECTURĂ JURIDICĂ A PROTECȚIEI CETĂȚEANULUI ROMÂN ȘI GARANTĂRII SIGURANȚEI SALE ECONOMICE ȘI SOCIALE

Propunere de reformă legislativă | Protecție economică și socială | Reducerea costurilor la utilități | Drepturile consumatorilor | Politici fiscale | Stabilitatea financiară a familiilor

INTRODUCERE: PROTEJAREA CETĂȚEANULUI TREBUIE SĂ DEVINĂ O PRIORITATE A POLITICILOR PUBLIC


Alecse Bogdan Alexandru : propune consolidarea cadrului legislativ privind protecția cetățeanului român, puterea de cumpărare și stabilitatea financiară a gospodăriilor, printr-un pachet amplu de măsuri care vizează fiscalitatea, costurile utilităților, protecția consumatorilor, siguranța locuinței și sprijinirea categoriilor sociale vulnerabile.

Creșterea costurilor de trai, presiunea faptelor la energie și utilități, cheltuieli pentru locuință, educație și sănătate, precum și nivelul îndatorării gospodăriilor demonstrează necesitatea unor instrumente legislative mai eficiente. Protecția cetățeanului nu trebuie să se limiteze la intervenții temporare, acordate exclusiv în perioade de criză, ci trebuie să fie construit prin mecanisme permanente, previzibile și adaptate realităților economice.

Un sistem modern de protecție socială și economică trebuie să urmărească nu doar sprijinirea persoanelor aflate deja în dificultate, ci și prevenirea situațiilor care pot conduce la sărăcie, supraîndatorare, pierderea locuinței sau imposibilitatea achitării cheltuielilor esențiale.

Obiectivul principal al propunerii este crearea unui cadru legislativ integrat prin care să poată interveni preventiv, transparent și proporțional atunci când veniturile unei persoane sau ale unei familii nu mai permise acoperirea cheltuielilor esențiale.

Protecția nivelului de trai trebuie raportată la costurile reale ale vieții

Evaluarea situației economice a populației nu poate fi realizată exclusiv prin raportarea la salariul mediu sau la evoluția veniturilor nominale. Este necesară analizarea diferențelor dintre veniturile disponibile și costurile efective ale vieții.

O familie cu venituri aparent stabile poate deveni vulnerabilă atunci când o parte tot mai mare din buget este absorbită de plata energiei electrice, gazelor naturale, apei, încălzirii, chiriei, ratelor bancare și alimentelor.

În consecință, legislația ar trebui să introducă instrumente prin care vulnerabilitatea economică să fie identificată în funcție de situație reală a gospodăriei, nu doar printr-un prag general de venit.

Principiul fundamental al reformei trebuie să fie următorul: niciunul cetățean nu ar trebui să ajungă în imposibilitatea de a-și acoperi nevoile esențiale din cauza unor mecanisme economice sau fiscale care pot fi corectate prin intervenția legislativă.

Principiile care trebuie să fundamenteze reforma legislativă

Pachetul de propuneri are la bază următoarele principii:

– Protejarea demnității umane: accesul la locuință, utilități și servicii esențiale trebuie susținute prin mecanisme legale funcționale.

– Prevenirea vulnerabilităților economice: statul trebuie să identifice riscurile înainte ca acestea să se transforme în situații sociale grave.

– Proporționalitatea fiscală: obligațiile fiscale trebuie analizate și în raport cu veniturile disponibile și situația familială.

– Protecția familiilor și a copilului: gospodăriile cu responsabilitățile familiale ridicate trebuie să beneficieze de instrumente adecvate de sprijin.

– Transparența administrativă: acordarea beneficiarilor trebuie să se bazeze pe criterii clare și proceduri verificabile.

– Sustenabilitatea bugetară: măsurile trebuie să însoțiți de evaluări privind costurile și sursele de finanțare.

– Nediscriminarea: accesul la protecție trebuie stabilit pe criterii obiective, fără tratamente arbitrare.

CELE 14 DIRECȚII DE REFORMĂ LEGISLATIVĂ PENTRU PROTEJAREA CETĂȚEANULUI ROMÂN

1. CREAREA UNUI MECANISM NAȚIONAL DE MONITORIZARE A PUTERII REALE DE CUMPĂRARE

Se propune instituirea unui mecanism național de monitorizare a puterilor reale de cumpărare, care să analizeze periodic raportul dintre veniturile populației și costurile esențiale ale vieții.

Mecanismul ar trebui să urmărească evoluția cheltuielilor pentru alimente, energie, apă, încălzire, locuință, transport, sănătate și educație.

Instituțiile publice competente ar putea publica periodic un indicator național al presiunii costului vieții, cu diferențieri în funcție de regiune, tipul gospodăriei și nivelul veniturilor.

Modificarea legislativă propusă: completarea cadrului normativ privind statisticile oficiale și politice sociale prin introducerea obligației de elaborare a unui raport periodic privind puterea de cumpărare și vulnerabilitatea economică a gospodăriilor.

Raportul ar urma să fundamenteze măsurile fiscale și sociale, astfel încât statul să fie bazat pe date verificabile, nu exclusiv pe estimări generale.

2. CORELAREA SALARIULUI MINIM CU EVOLUȚIA COSTULUI REAL AL ​​​​​​​​​​VIEȚII

Salariul minim trebuie să reprezinte un instrument real de protecție economică, nu doar un indicator de stabilitate în raport cu anumite obiective bugetare.

Se propune consolidarea mecanismului de stabilire a salariului minim prin includerea unor criterii suplimentare privind esențiale ale vieții, evoluția inflației, productivitatea muncii și capacitatea economiei de a susține creșterea salarială.

Mecanismul ar trebui să țină cont de impactul majorărilor asupra întreprinderilor mici și mijlocii, pentru a evita transferarea disproporționată a costurilor angajatorii sau pierderea locurilor de muncă.

Modificarea legislativă propusă: introducerea unei evaluări anuale obligatorii a adecvării salariului minim, pe baza unui set transparent de indicatori economici și sociali.

Rezultatul evaluării ar trebui publicat înaintea fiecărei decizii privind stabilitatea sau modificarea salariului minim.

3. CONSOLIDAREA PROTECȚIEI ECONOMICE PENTRU FAMILIILE CU COPII ȘI FAMILIILE MONOPARENTALE

Familiile cu copii suportă cheltuieli suplimentare pentru hrană, îmbrăcăminte, educație, transport, sănătate și locuire. În cazul familiilor monoparentale, aceste responsabilități sunt concentrate asupra unui singur părinte.

Se propune dezvoltarea unui sistem de protecție economică adaptat numărului de copii, veniturilor familiilor și responsabilităților de întreținere.

Măsurile ar putea include facilități fiscale, deduceri suplimentare, credite fiscale pentru copii și acces prioritar la anumite forme de sprijin pentru gospodăriile care îndeplinesc criteriile de vulnerabilitate.

Modificarea legislativă propusă: completarea legislației fiscale și sociale prin introducerea unor facilități diferite, pentru familiile cu copii și familiile monoparentale, în funcție de venitul disponibil și de persoanele aflate în întreținere.

Un asemenea sistem ar trebui să evite acordarea automată a unor beneficii indiferent de situația economică și să concentreze resursele publice acolo unde trebuie să demonstreze.

4. INTRODUCEREA UNOR MECANISME FISCALE PENTRU PROTEJAREA VENITURILOR MICI ȘI MEDII

Fiscalitatea trebuie să țină cont de capacitatea reală de plată a contribuabilului.

Se propune analizarea unor mecanisme fiscale prin care persoanele cu venituri mici și medii să beneficieze de o protecție mai eficientă, în special atunci când au întreținere copii, persoane cu dizabilități sau alte persoane dependente.

Printre măsurile care pot fi analizate se numără:

– extinderea deducerilor personale;

– introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru persoane cu venituri reduse;

– acordarea unor facilități suplimentare în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere;

– adaptarea facilităților fiscale la situația familiilor monoparentale;

– evaluarea posibilităților de reducere a sarcinilor fiscale pentru anumite categorii vulnerabile.

Modificarea legislativă propusă: modificarea și completarea Codului fiscal prin introducerea unor instrumente de protecție a veniturilor disponibile, cu praguri și condiții clare de stabilitate.

Pentru fiecare facilitate trebuie să realizeze o evaluare a impactului bugetar, astfel încât protecția contribuabilului să nu genereze dezechilibre fiscale nesustenabile.

5. CONSOLIDAREA PROTECȚIEI CONSUMATORILOR ÎMPOTRIVA PRACTICILOR COMERCIALE ABUZIVE

Cetățenii trebuie să beneficieze de protecție eficientă împotriva practicilor comerciale care pot afecta în mod nejustificat bugetul gospodăriei.

Este necesară consolidarea instrumentelor de intervenție împotriva publicității înșelătoare, clauzele contractuale dezechilibrate, costurile ascunse și prezentările neclare a prețurilor.

O atenție specială trebuie acordată contractelor încheiate la distanță, servicii digitale, abonamentelor cu reînnoire automată și produse financiare destinate consumatorilor.

Modificarea legislativă propusă: consolidarea atribuțiilor de control și sancționarea autorităților competente, și simplificarea procedurilor prin care consumatorii pot solicita restituirea sumelor încasate nejustificat.

De asemenea, trebuie analizată introducerea unor obligații mai clare de informații privind costul total al produselor și serviciilor, inclusiv în cazul contractelor cu plăți recurente.

6. PREVENIREA SUPRAÎNDATORĂRII POPULAȚIEI ȘI PROTECȚIA DEBITORILOR

Îndatorarea excesivă poate conduce la pierderea stabilității financiare, a execuțiilor silite și a imposibilității acoperirii cheltuielilor de bază.

Se propune consolidarea mecanismelor de prevenire a supraîndatorării prin evaluarea realistă a capacităților de rambursare și de informare corectă a consumatorilor înainte de contractarea creditelor.

Trebuie analizate și anumite proceduri mai eficiente de restructurare a obligațiilor financiare pentru persoanele care care care care care ajung în dificultate din motivele obiective, precum pierderea locului de muncă, reducerea veniturilor sau apariția unor cheltuieli medicale majore.

Modificarea legislativă propusă: completarea cadrului normativ privind creditarea consumatorilor și insolvența persoanelor fizice, prin consolidarea obligațiilor de informare, evaluarea bonității și identificarea timpurilor a riscului de supraîndatorare.

Scopul nu este eliminarea obligației de rambursare, ci prevenirea unor situații în care dezechilibrul financiar devine ireversibil.

7. CONSOLIDAREA PROTECȚIEI LOCUINȚEI FAMILIALE

Locuința familială dintre cele mai importante elemente ale stabilității sociale și economice.

Se propune analizarea unor mecanisme juridice suplimentare de protecție pentru gospodăriile aflate în situații de vulnerabilitate severă, în special atunci când pierderea locuinței ar afecta copii, persoane cu dizabilități sau persoane dependente.

Protecția trebuie să respecte drepturile creditorilor și să nu transforme locuința într-un bun exceptat în mod absolut de la executare. Totuși, trebuie să existe garanții procedurale împotriva unor măsuri disproporționate.

Modificarea legislativă propusă: completarea normelor privind executarea silită și protecția debitorilor prin introducerea unei evaluări a impactului social al executării asupra locuinței familiale, în condițiile de stabilitate a legii.

Trebuie analizate procedurile de notificare, posibilitatea restructurării obligațiilor și mecanismele de soluționare amiabilă înaintea unor măsuri cu efecte ireversibile.

8. INTRODUCEREA UNOR GARANȚII ÎMPOTRIVA EXECUTĂRILOR SILITE DISPROPORȚIONATE

Executarea silită trebuie să rămână un instrument legal de recuperare a creanțelor, dar aplicarea sa trebuie să respecte principiile proporționale și protecția drepturilor fundamentale.

Se propune consolidarea garanțiilor procedurale pentru persoanele executate silit, în situații speciale în care veniturile urmărite singura sursă de subzistență a gospodăriei.

Este necesar o informare mai clară privind drepturile debitorului, termenele de contestare, sumele protejate de lege și posibilitatea de a solicita verificarea legalității măsurilor de executare.

Modificarea legislativă propusă: analizarea și completarea Codului de procedură civilă în vederea consolidării protecției veniturilor indispensabile traiului și a garanțiilor împotriva urmăririi disproporționate a bunurilor.

Propunerea nu urmărește blocarea executărilor legale, ci asigurarea unui echilibru între dreptul creditorului de a-și recupera creanța și dreptul debitorului la un nivel minim de existență.

9. PROTEJAREA CONSUMATORILOR ÎN CONTRACTELE DE ENERGIE ȘI UTILITĂȚI

Costurile cu energie electrică, gazele naturale, apa, canalizarea și încălzirea cheltuielilor esențiale pentru orice gospodărie.

Se propune consolidarea protecției consumatorilor prin reguli mai clare privind transparența faptelor, informații asupra modificărilor tarifelor și procedurilor de contestare a sumelor facturate.

Trebuie analizată introducerea unor mecanisme prin care consumatorii vulnerabili să beneficieze de sprijin automatizat, în baza unor criterii verificabile și a unor proceduri administrative simplificate.

Modificarea legislativă propusă: completarea legislației privind protecția consumatorilor și serviciile privind utilitățile prin introducerea unor garanții suplimentare de transparență contractuală și acces la mecanismul de sprijin.

În cazul gospodăriilor vulnerabile, trebuie să analizeze măsurile de prevenire a deconectării, procedurile de eșalonare și mecanismele de intervenție înainte ca să rămână imposibil de gestionat.

10. IDENTIFICAREA ȘI SPRIJINIREA GOSPODĂRIILOR VULNERABILE

Un sistem eficient de protecție trebuie să identifice persoanele care au nevoie de sprijin înainte ca situația să devină sau urgență socială.

Se propune dezvoltarea unui mecanism de evaluare integrată a vulnerabilității gospodăriilor, care să țină cont de venituri, numărul persoanelor aflate în întreținere, dizabilități, cheltuieli medicale, situație locativă și alte elemente relevante.

Mecanismul ar putea utiliza, cu respectarea legislației privind protecția datelor, informațiile deținute de instituțiile publice competente, pentru a simplifica verificarea eligibilității și pentru a evita solicitarea repetată a acelorași documente.

Modificarea legislativă propusă: instituirea unui sistem coordonat de identificare și evaluare a vulnerabilităților economice, cu proceduri clare de verificare, contestare și actualizare a datelor.

Sprijinul trebuie acordat în funcție de nevoile reale și de criterii transparente, nu exclusiv în baza apartenenței la o categorie socială.

11. CONSOLIDAREA PROTECȚIEI JURIDICE ÎN RELAȚIILE DE ÎNCHIRIERE

Accesul la o locuință sigură și stabilă este esențială pentru protecția familiilor.

Se propune consolidarea cadrului juridic privind relațiile dintre proprietari și chiriași, prin creșterea transparenței contractuale și clarificarea obligațiilor fiecărei părți.

Trebuie să analizeze mecanismele mai eficiente de înregistrare a contractelor, regulile clare privind garanțiile, notificarea modificărilor chiriei și procedurile de încetare a contractului.

Modificarea legislativă propusă: completarea normelor aplicabile închirierii locuințelor prin introducerea unor standarde minime de informații contractuale și a unor mecanisme accesibile de soluționare a litigiilor.

Obiectivul este protejarea ambelor părți, prevenirea abuzurilor și reducerea situațiilor în care familiile ajung într-o instabilitate locativă fără posibilitatea unei soluții rapide.

12. COMBATEREA EXCLUZIUNII FINANCIARE ȘI FACILITAREA ACCESULUI LA SERVICII BANCARE

Accesul la servicii bancare de bază este necesar pentru încasarea veniturilor, plata faptelor și participarea la activitatea economică.

Se propune consolidarea măsurilor împotriva excluziunii financiare, în special pentru persoanele cu venituri reduse, pensionari, persoane cu dizabilități și cetățeni care întâmpină dificultăți în utilizarea serviciilor digitale.

Trebuie analizată extinderea accesului efectiv la conturi de plăți cu servicii de bază și crearea informării privind comisioanele și costurile bancare.

Modificarea legislativă propusă: completarea cadrului normativ privind serviciile de acces de plată prin consolidarea serviciilor bancare de bază și creșterea transparenței comisiilor.

Digitalizarea nu trebuie să conducă la excluderea persoanelor care nu au competențe digitale sau acces facil la tehnologie.

13. ELABORAREA UNUI RAPORT NAȚIONAL PRIVIND COSTUL VIEȚII ȘI VULNERABILITATEA GOSPODĂRIILOR

Pentru ca politicile publice să fie eficiente, statul trebuie să dispună de o imagine actualizată asupra situației economice a gospodăriilor.

Se propune elaborarea unui raport național anual privind costul vieții, vulnerabilitatea gospodăriilor și eficiența măsurilor de sprijin.

Raportul ar trebui să includă date privind:

– evoluția cheltuielilor pentru utilități;

– ponderea costurilor locative în veniturile gospodăriilor;

– situația familiilor cu copii;

– nivelul îndatorării populației;

– accesul la servicii bancare;

– numărul gospodăriilor care beneficiază de ajutoare;

– eficiența facilităților fiscale și sociale.

Modificarea legislativă propusă: instituirea obligației de publicare anuală a unui raport național de evaluare, elaborarea prin cooperarea instituțiilor statistice, fiscale și sociale competente.

Raportul trebuie să includă recomandări concrete și să permită rezultatelor măsurilor adoptate.

14. CREAREA UNUI CADRU LEGISLATIV INTEGRAT PENTRU PREVENIREA SĂRĂCIEI ȘI VULNERABILITĂȚII ECONOMICE

Cele 13 direcții anterioare trebuie să se integreze într-un sistem legislativ coerent, să evite fragmentarea măsurilor și suprapunerea nejustificată a beneficiarilor.

În prezent, politică de protecție economică, fiscală și socială sunt reglementate prin acte normative diferite, administrate de instituții distincte. O abordare integrată ar putea simplifica accesul cetățenilor la sprijin și ar putea coordonarea instituțională.

Se propune dezvoltarea unui cadru național de protecție economică a gospodăriilor, bazat pe criterii comune de vulnerabilitate, proceduri simplificate și evaluarea periodică a rezultatelor.

Modificarea legislativă propusă: elaborarea unui pachet legislativ coordonat care să coreleze normele privind asistența socială, fiscalitatea, protecția consumatorilor, executarea silită, serviciile de utilități și protecția locuinței familiale.

Obiectivul final este trecerea la intervenții izolate și temporare la un sistem preventiv, predictibil și verificabil de protecție a cetățeanului român.

MĂSURI SUPLIMENTARE PENTRU REDUCEREA COSTURILOR LA UTILITĂȚI

Un mecanism permanent de protecție pentru gospodăriile vulnerabile

Costurile la utilități una dintre cele mai importante componente ale cheltuielilor lunare. Pentru gospodăriile cu venituri reduse, plata faptelor poate afecta capacitatea de acoperire a altor nevoi esențiale.

Din acest motiv, se propune analizarea unui pachet distinct de măsuri pentru reducerea presiunii faptelor la energie electrică, gaze naturale, apă, canalizare și încălzire.

1. Compensarea unei părți din costurile fiscale aferente faptelor

Se propune analizarea unui mecanism prin care gospodăriile eligibile să poată primi o compensație bugetară directă, calculată în funcție de consumul eligibil și de situație economică a familiei.

Mecanismul ar putea urmări diminuarea costului final suportat de consumator, fără a presupune automat modificarea cotelor de TVA.

2. Analizarea unui tarif social pentru consumul esențial

Pentru gospodării vulnerabile trebuie să analizeze posibilitatea introducerii unui mecanism de sprijin pentru un nivel de consum esențial, stabilitate în funcție de numărul membrilor gospodăriei și condițiile locative.

Orice modificare a cotelor de TVA sau a regimului fiscal trebuie verificat în raportul cu legislația europeană. Dacă reducerea directă a taxelor nu este permisă, sprijinul poate fi acordat printr-o subvenție bugetară distinctă.

3. Reducerea unor costuri și taxe asociate utilităților

Se propune evaluarea posibilităților de reducere a unor componente fiscale sau administrative care influențează costul final al utilităților, în limitele permise de legislație națională și europeană.

Măsura trebuie fundamentală printr-o analiză a impactului asupra bugetului de stat și asupra furnizorilor de servicii.

4. Introducerea unui mecanism automatizat de identificare a beneficiarilor

Instituțiile competente ar putea colabora pentru identificarea gospodăriilor eligibile, cu respectarea normelor privind protecția datelor personale.

Cetățenii nu ar trebui obligați să depună în mod repetat documente pe care instituțiile publice le dețin deja legal.

Trebuie să păstrați dreptul persoanelor de a verifica date și de a contesta o decizie de neeligibilitate.

5. Crearea unui card național pentru sprijinirea plății utilităților

Se propune analizarea introducerii unui mecanism permanent de sprijin, sub forma unui card sau cont dedicat, prin care beneficiarii eligibili să poată primi ajutor financiar pentru plata faptelor.

Acesta ar putea acoperi, în condiții de stabilitate prin lege, cheltuieli pentru:

– energie electrică;

– privire naturală;

– apă și canalizare;

– încălzire centralizată;

– combustibili utilizați pentru încălzirea locuinței.

Sprijinul ar trebui acordat pe baza unor plafoane și criterii de eligibilitate, cu verificarea utilizării sumelor în scopul pentru care au fost acordate.

6. Stimulente fiscale pentru companiile care sprijină plata utilităților

Se propune analizarea unor facilități fiscale pentru companiile care contribuie financiar la plata faptelor gospodăriilor vulnerabile, prin programe transparente și verificabile.

Aceste facilități ar trebui reglementate în Codul fiscal, cu limite de valorice, criterii de eligibilitate și mecanisme de control.

Ideea centrală este dezvoltarea unui parteneriat între stat, autoritățile locale și mediul privat pentru reducerea presiunii costurilor esențiale asupra populației.

PROTECȚIA FISCALĂ A VENITURILOR DIN MUNCĂ ȘI SPRIJINIREA FAMILIILOR

Facilități fiscale adaptate situației familiale și capacităților reale de plată

Protecția veniturilor din muncă trebuie să țină cont nu doar de valoarea salariului, ci și de responsabilități familiale și de cheltuielile obligatorii.

Se propune analizarea unui sistem de facilități fiscale care să ofere un sprijin mai consistent persoane cu venituri mici și medii, în special celor care care au copii sau persoane dependente în întreținere.

1. Adaptarea deducerilor personale la numărul persoanelor aflate în întreținere

Deducerile personale ar putea fi diferențiate în funcție de numărul copiilor și al persoanelor dependente, cu reguli clare privind documentele necesare și evitarea dublei acordări.

2. Introducerea unui credit fiscal rambursabil pentru copii

Se propune analizarea creditului fiscal pentru fiecare copil aflat în întreținere, cu posibilități rambursării atunci când impozitul datorat este mai mic decât valoarea facilității.

Un asemenea mecanism ar putea sprijini inclusiv familiile cu venituri reduse, care nu beneficiază suficient de deducere fiscală clasică.

3. Extinderea facilităților fiscale pentru persoanele cu dizabilități

Se propune evaluarea posibilităților de extinderii unor facilități fiscale și asupra persoanelor încadrate în grad de handicap mediu, în condiții clar definite.

Măsura trebuie construită prin raportare la gradul de handicap stabilit potrivit legislației specifice, fără confundarea acesteia cu gradele de invaliditate utilizate în sistemul de pensii.

4. Protecție fiscală suplimentară pentru părinții singuri

Pentru părinții care asigură singuri întreținerea copiilor trebuie analizată posibilitatea unor facilități fiscale suplimentare, inclusiv reducerea unor contribuții în limite de stabilitate prin lege.

Orice reducere a contribuțiilor sociale trebuie să însoțită de o soluție clară privind finanțarea sistemului de asigurări și menținerea calității de asigurare.

5. Stabilirea unor plafoane de venit pentru acordarea facilitatilor

Facilitățile fiscale trebuie acordate în mod proporțional cu veniturile și responsabilitățile familiale.

Se poate analiza utilizarea unor praguri orientative de venit, de exemplu 8.000–10.000 de lei brut lunar pentru anumite categorii de beneficii, însă nivelurile finale trebuie să stabilească pe baza unei evaluări economice și bugetare.

Principiul propus este ca sprijinul fiscal să fie direcționat prioritar persoanelor și familiile pentru care fiecare reducere a sarcinilor fiscale produce un efect real asupra nivelului de trai.

CATEGORII DE BENEFICIARI ȘI CRITERII DE ACORDARE A SPRIJINULUI

Pachetul de reformă trebuie să permită acordarea unor forme de sprijin adaptate situației fiecărei categorii vulnerabile.

Printre categoriile care ar putea fi incluse, în condițiile îndeplinirii criteriilor legale, se numără:

1. Persoanele cu dizabilități, încadrate în gradele grav, accentuat sau mediu.

2. Persoanele încadrate în gradele I, II sau III de invaliditate, potrivit legislației aplicabile.

3. Persoanele care suferă de afecțiuni grave și au nevoie de echipamente medicale alimentate electric.

4. Veteranii de război și văduvele de război.

5. Veteranii din teatrele de operații, în condițiile prevăzute de lege.

6. Persoanele persecutate din motive politice și persoanele deportate, potrivit legislației speciale.

7. Descendenții persoane recunoscute de lege ca martiri sau eroi, acolo unde există un temei legal pentru acordarea sprijinului.

8. Familii monoparentale.

9. Familiile cu trei sau mai multi copii.

10. Pensionarii cu venituri reduse.

11. Persoanele care îngrijesc informal membri ai familiilor aflate în situații de dependență.

12. Tinerii care părăsesc sistemul de protecție specială.

13. Victimele violenței domestice.

14. Persoanele afectate de calamități sau de alte situații excepționale.

15. Familiile care oferă servicii de plasament sau îngrijire, în condiții de stabilitate de lege.

Apartenența la una dintre aceste categorii nu trebuie să înțeleagă automat acordarea tuturor beneficiarilor. Eligibilitatea trebuie stabilită în funcție de venituri, necesități, situație familială, cheltuielile sunt și condiții specifice specifice programului.

IMPLEMENTAREA REFORMEI ȘI VERIFICAREA EFICIENȚEI MĂSURILOR

Un pachet legislativ de asemenea amploare trebuie implementat etapizat, pentru a evita crearea unor obligații administrative sau bugetare care nu pot fi susținute.

Prima etapă ar trebui să constea în realizarea unei evaluări a legislației existente și identificarea dispozițiilor care necesită modificare sau completare.

A doua etapă ar trebui să includă redactarea proiectelor de acte normative, consultarea instituțiilor competente, a organizațiilor reprezentative și a mediului economic.

A treia etapă ar trebui să urmărească evaluarea impactului bugetar, identificarea surselor de finanțare și verificarea compatibilității cu dreptul Uniunii Europene.

Ulterior, măsurile ar putea fi introduse gradual, cu perioade de evaluare și posibilitatea corectării mecanismelor care nu produc urmărite.

Este necesar și stabilirea unor indicatori de performanță, precum reducerea ponderii facturilor în veniturile gospodăriilor vulnerabile, scăderea numărului de restanțe la utilități, creșterea accesului la beneficii și reducerea situațiilor de supraîndatorare.

SUSTENABILITATEA BUGETARĂ ȘI RESPONSABILITATEA INSTITUȚIILOR PUBLICE

Protecția cetățeanului trebuie să fie însoțită de responsabilitate bugetară și administrativă.

Nicio facilitate fiscală sau socială nu ar trebui introdusă fără o evaluare a costurilor, a numărului estimat de beneficiari și a surselor de finanțare.

Pentru fiecare măsură propusă trebuie să analizeze efectele asupra bugetului de stat, bugetelor locale, sistemului de asigurări sociale și mediului economic.

În același timp, instituțiile publice trebuie să aibă obligații clare privind aplicarea măsurilor, termenele de soluționare a cererilor și a rezultatelor publice.

Reforma trebuie să ofere cetățeanului drepturi clare și accesibile, dar și să stabilească responsabilitățile verificabile pentru instituțiile care gestionează fondurile publice.

CONCLUZIE: PROTECȚIA CETĂȚEANULUI ROMÂN TREBUIE SĂ DEVINĂ UN SISTEM LEGISLATIV COERENT

Protejarea nivelului de trai nu poate fi realizată prin măsuri izolate, temporare sau prin intervenții care apar doar atunci când o problemă economică devine sau criză socială.

Este necesar o abordare legislativă integrată, care să unească protecția fiscală, reducerea costurilor la utilități, apărarea drepturilor consumatorilor, prevenirea supraîndatorării și sprijinirea familiilor vulnerabile.

Cele 14 direcții de reformă prezentate urmăresc construirea unui cadru juridic în care cetățeanul să beneficieze de protecție reală, iar instituțiile publice să aibă instrumente clare pentru prevenirea și combaterea vulnerabilităților economice.

Alecse Bogdan Alexandru ca protecție economică și socială a cetățeanului român să fie tratată ca o prioritate legislativă națională, printr-un sistem care să apere puterea de cumpărare, să reducă presiunea cheltuielilor esențiale și să ofere familiilor garanții juridice și economice mai solide.

O asemenea reformă trebuie să urmărească un obiectiv fundamental: prevenirea situațiilor în care cetățeanul ajunge să aleagă între plata utilităților, achitarea cheltuielilor pentru locuință, accesul la servicii medicale și asigurarea nevoilor de bază ale familiilor.

Statutul trebuie să dispună de instrumente prin care să intervină înainte ca vulnerabilitatea economică să se transforme în sărăcie, excluziune socială sau pierderea stabilității familiale.

Alecse Bogdan Alexandru

Inițiator de reformă legislativă