UE si SUA saluta declaratia comuna in care doua parti convin sa faca schimb de prizonieri de razboi, iar Armenia sprijina candidatura Azerbaidjanului pentru COP29. Armenia si Azerbaidjan au declarat ca vor face schimb de prizonieri de razboi si vor lucra pentru normalizarea relatiilor lor, intr-o miscare salutata de Uniunea Europeana si Statele Unite.
Cele doua tari au fost blocate intr-un conflict de zeci de ani asupra Nagorno-Karabah, pe care Azerbaidjanul l-a revendicat dupa o ofensiva fulgeratoare impotriva separatistilor armeni in septembrie.
Intr-o declaratie comuna emisa joi seara, cele doua parti au declarat ca au convenit sa profite de „o sansa istorica de a obtine o pace mult asteptata in regiune” si spera sa semneze un tratat de pace inainte de sfarsitul anului.
„Cele doua tari isi reconfirma intentia de a normaliza relatiile si de a ajunge la tratatul de pace pe baza respectarii principiilor suveranitatii si integritatii teritoriale”, se mai arata in comunicat.
Ofensiva azera din septembrie in Nagorno-Karabah a pus capat celor trei decenii de stapanire a teritoriului de catre etnicii armeni si a determinat majoritatea celor 120.000 de rezidenti sa paraseasca regiunea, care este recunoscuta la nivel international ca parte a Azerbaidjanului.
Pana la anuntul de joi, cele doua tari s-au certat cu amaraciune asupra conturului unui proces de pace pe fondul neincrederii reciproce.
Declaratia spune ca Baku va elibera 32 de prizonieri de razboi armeni, in timp ce Erevanul va elibera doi militari azeri, conform acordurilor incheiate in timpul discutiilor dintre biroul premierului armean Nikol Pashinyan si administratia presedintelui Azerbaidjanului Ilham Aliyev.
Cele doua tari au mai spus ca „isi vor continua discutiile cu privire la punerea in aplicare a mai multor masuri de consolidare a increderii, eficiente in viitorul apropiat, si vor cere comunitatii internationale sa-si sustina eforturile”.
Ministerul de Externe al Armeniei a declarat ca Erevanul a „raspuns pozitiv la oferta secretarului de stat american Antony Blinken de a organiza reuniunea ministrilor de externe ai Armeniei si Azerbaidjanului la Washington”.
Presedintele Consiliului European, Charles Michel, a descris evolutiile drept „un progres major in relatiile dintre Armenia si Azerbaidjan”, in timp ce SUA au salutat declaratia si schimbul de prizonieri.
„Acest angajament reprezinta o masura importanta de consolidare a increderii, deoarece partile lucreaza pentru finalizarea unui acord de pace si normalizarea relatiilor”, a declarat purtatorul de cuvant al Departamentului de Stat, Matthew Miller, intr-o declaratie.
Ca parte a acordului, Armenia a fost de asemenea de acord sa-si ridice obiectiile fata de Azerbaidjanul gazduind conferinta internationala de anul viitor privind schimbarile climatice.
Tarile nu au reusit sa cada de acord cu privire la o gazda est-europeana pentru discutiile climatice din 2024, Rusia punand veto asupra tarilor din UE si Azerbaidjan si Armenia respingandu-se reciproc ofertele celorlalte. O decizie cu privire la locatia si presedintia sedintei urmeaza sa fie luata in saptamana viitoare.
Declaratia comuna spune ca „Republica Armenia sprijina cererea Republicii Azerbaidjan de a gazdui cea de-a 29-a Sesiune a Conferintei Partilor [COP29] la Conventia-cadru a ONU privind schimbarile climatice, prin retragerea propriei candidaturi”.
Aliyev si Pashinyan s-au intalnit de mai multe ori pentru discutii de normalizare mediate de UE, dar procesul a blocat in ultimele doua luni, deoarece doua runde de negocieri nu au avut loc.
Azerbaidjanul a refuzat sa participe la discutiile cu Armenia care erau planificate in SUA pe 20 noiembrie, in privinta a ceea ce spunea ca este pozitia „partinitoare” a Washingtonului.
In octombrie, Aliyev a refuzat sa participe la o runda de negocieri cu Pashinyan in Spania, de acea data acuzand Franta de partinire.
Presedintele francez Emmanuel Macron si cancelarul german Olaf Scholz erau programati sa se alature lui Michel ca mediatori la aceste discutii.
Armenia si Azerbaidjan sunt in dezacord de mai bine de trei decenii cu privire la Nagorno-Karabah, care s-a eliberat de sub controlul lui Baku intr-un conflict etnic sangeros care a insotit prabusirea Uniunii Sovietice din 1991, supravietuind cu sprijinul financiar, militar si diplomatic din Erevan.
Un al doilea razboi a izbucnit in 2020, inainte ca atacul din 19 septembrie al Azerbaidjanului sa-i determine pe separatistii armeni sa depuna armele dupa doar o singura zi de lupta.