Autor: Victor Kravchuk
Este suficient să deschizi orice cazinou online, iar ecranul se umple de sute de jocuri. În colțul fiecăruia apare câte un logo discret: Pragmatic Play, Evolution și încă vreo zece nume. Aceste companii nu sunt cazinouri. Nu păstrează banii jucătorilor, nu deschid conturi și nu plătesc câștigurile. Ele dezvoltă jocurile și le furnizează site-urilor de cazino. Contul, depunerea și retragerea banilor țin în continuare de relația dintre jucător și operator, iar studioul nu are niciun contract direct cu jucătorul. Și totuși, tocmai studioul stabilește probabilitatea cu care apare pe ecran o combinație câștigătoare.
De aceea, în România, cazinoul și studioul răspund separat în fața autorităților: fiecare obține propria licență, trece prin propriile verificări și poate pierde dreptul de a activa din cauza propriilor încălcări. Industria este supravegheată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), care publică registrul studiourilor autorizate să opereze în țară. Registrul arată însă doar cine are dreptul să activeze, fără să indice și cu ce operatori colaborează fiecare companie. Dacă vede logo-ul Evolution în lobby-ul unui cazinou, jucătorul poate verifica dacă studioul este licențiat. În schimb, din registru nu se poate afla dacă site-ul respectiv colaborează într-adevăr cu acel studio și dacă operatorul însuși este licențiat.
Aici intervin platformele care nu acceptă pariuri, ci compară datele autorității de reglementare cu informațiile publice despre software-ul folosit de fiecare operator și despre companiile care îl furnizează. Pentru piața din România, un astfel de catalog este administrat, printre altele, de Legalbet, un portal de informare despre jocurile de noroc online care include un ghid al operatorilor licențiați din țară, unde fiecare casino nou licențiat este prezentat împreună cu studiourile care îi furnizează jocurile.
În continuare, vom vedea de ce studiourile sunt supuse unor verificări chiar mai stricte decât cazinourile, cine și cum măsoară probabilitățile din jocurile lor înainte ca acestea să ajungă în lobby și ce înseamnă, concret, aceste verificări pentru jucător.
Autoritatea care acordă licențele
ONJN acordă licențe, efectuează controale și aplică sancțiuni. Întreaga industrie a jocurilor de noroc din România intră sub supravegherea sa, de la agenția de pariuri de la colțul străzii până la compania din străinătate care transmite live jocurile de ruletă de pe mese reale.
Licențele sunt împărțite pe clase. Licența de Clasa I este acordată operatorilor, adică firmelor care acceptă pariuri și administrează conturile jucătorilor. Clasa a II-a îi include pe ceilalți furnizori care deservesc industria fără să organizeze ei înșiși jocurile: producători de software, platforme, procesatori de plăți și laboratoare care testează jocurile dezvoltate de alte companii. Statul nu îl controlează doar pe cel care încasează banii, ci și pe cel care stabilește probabilitățile din jocuri, motiv pentru care studiourile de jocuri sunt obligate să obțină o licență. ONJN pune la dispoziția publicului registrul deținătorilor de licențe de clasa a II-a.
O singură licență, de regulă, nu este suficientă
Clasa a II-a nu înseamnă o singură licență, ci mai multe tipuri distincte. Fiecare este acordată pentru o anumită activitate, astfel că o companie care desfășoară mai multe tipuri de activități are nevoie de mai multe licențe. ONJN a precizat acest lucru în mod explicit: o firmă care deține o licență pentru software trebuie să depună o nouă cerere dacă începe să administreze și o platformă, adică sistemul tehnic în care sunt găzduite jocurile și sunt gestionate conturile jucătorilor.
Motivul acestei separări este că fiecare tip de activitate implică riscuri diferite și este verificat pe baza unor documente specifice. O companie care dezvoltă un joc trebuie să demonstreze că jocul îi aparține și că are dreptul să-l comercializeze. O companie care gestionează bani trebuie să dovedească că are dreptul să gestioneze fonduri care aparțin altor persoane. O singură licență pentru toate aceste activități ar însemna că drepturile de autor și dreptul de a gestiona banii altora ar fi verificate pe baza aceluiași set de documente.
Această împărțire implică și costuri. Licența este acordată pentru zece ani, însă taxa de 20.000 de euro se achită anual, iar, în lipsa plății, licența își pierde valabilitatea. Taxa se plătește pentru fiecare licență în parte: pentru o companie care dezvoltă jocuri și, în același timp, administrează o platformă, costul se dublează. Pe lângă această taxă, deținătorii de licențe de clasa a II-a contribuie anual cu 15.000 de euro la programele de joc responsabil.
|
Tip de activitate |
În ce constă |
Ce trebuie demonstrat |
|
Producție de software |
Dezvoltarea sloturilor și a altor jocuri |
Drepturile de autor asupra software-ului |
|
Distribuție de software |
Furnizarea către site-uri a jocurilor dezvoltate de alte companii |
Dreptul de distribuire a software-ului |
|
Studio live |
Filmarea dealerilor live la mese reale și transmiterea jocurilor |
Documentele privind spațiul și echipamentele |
|
Platformă |
Sistemul tehnic pe care sunt găzduite jocurile și sunt administrate conturile |
Dreptul de proprietate sau dreptul de utilizare a platformei |
|
Hosting |
Găzduirea serverelor |
Dreptul de utilizare a infrastructurii de servere |
|
Servicii de plată |
Procesarea depunerilor și retragerilor |
Autorizația instituției de plată pentru gestionarea fondurilor altor persoane |
|
Certificare și audit |
Testarea jocurilor și a sistemelor |
Acreditarea organismului de testare și dovada independenței față de operatori |
Jocul este verificat înainte ca cineva să îl joace
Un slot stabilește rezultatul cu ajutorul unui generator de numere aleatorii (RNG), adică un program care generează numere aleatorii. Un alt indicator este rata de returnare către jucător (RTP): procentul din totalul sumelor pariate pe care jocul îl returnează jucătorilor, pe termen foarte lung. Ambi parametrii sunt certificați înainte de lansarea jocului, la fel ca întregul software al acestuia.
Testarea este realizată de un laborator care, la rândul său, trebuie să dețină o licență de clasa a II-a, să fie independent de operatorii ale căror produse le verifică și să dețină o acreditare internațională conform ISO 17025 sau ISO 17020. Aceasta confirmă oficial că laboratorul are competența tehnică necesară și că lucrează conform unor standarde recunoscute. Operatorii, la rândul lor, pot utiliza doar software furnizat de producători licențiați.
Certificarea nu se face o singură dată. Dacă studioul modifică ceva care influențează modul în care sunt acordate câștigurile sau fluxul banilor între site și jucător, jocul trebuie recertificat și aprobat în prealabil de ONJN. Pentru examinarea documentelor aferente adăugării unui joc nou pe o platformă licențiată sau recertificării acestuia se percepe o taxă de 250 de euro. Un slot nu ajunge în lobby doar pentru că i-a plăcut cuiva din departamentul de marketing.
Unde trebuie rupt lanțul
Cea mai strictă regulă este formulată într-un mod mai puțin obișnuit: statul nu îi cere site-ului, ci furnizorului său să decidă singur cui îi oferă servicii. Un deținător al unei licențe de clasa a II-a nu are voie să furnizeze jocuri sau servicii unui cazino care nu deține licență în România și nici unui site aflat pe lista neagră, adică pe lista domeniilor pe care ONJN a dispus să fie blocate în țară.
Există un motiv practic pentru această abordare. Un site înregistrat departe, în afara granițelor țării, este greu de controlat de către orice autoritate de reglementare. În schimb, studioul care îi furnizează jocurile ține, de regulă, la piața românească și nu vrea să-și piardă licența. Pentru el este mai ieftin să întrerupă colaborarea cu un operator care încalcă regulile decât să piardă dreptul de a activa în țară. Iar un site nelicențiat rămâne astfel fără jocuri, adică fără principalul motiv pentru care utilizatorii îl accesează.
Nici explicația „operatorul nu ne-a informat” nu este acceptată. Furnizorii de software, platforme și servicii de plată sunt obligați să determine, prin mijloace proprii, din ce țară se conectează jucătorul. Dacă descoperă că un site nelicențiat acceptă jucători din România, trebuie să ceară remedierea situației și să-l deconecteze de la propriile produse. Încălcarea acestei obligații se sancționează cu o amendă cuprinsă între 150.000 și 200.000 de lei, adică echivalentul a aproximativ 29.500–39.500 de euro, la cursul oficial folosit de ONJN pentru calcularea taxelor. În plus, se aplică confiscarea veniturilor obținute și retragerea licenței de clasa a II-a. Și nu este doar teorie: ONJN publică în același registru public și deciziile de încetare a licențelor de clasa a II-a, pe măsură ce acestea sunt adoptate.
De ce sunt atât de multe studiouri în București
Jocurile cu dealeri live trebuie filmate undeva, iar acest lucru este reglementat. Primul studio live certificat din România a fost deschis de Evolution în septembrie 2016, la București, la scurt timp după reglementarea pieței. Ulterior, în Capitală au apărut și studiouri ale altor furnizori. Pragmatic Play a obținut licența de clasa a II-a în aprilie 2019, special pentru lansarea propriului studio din București, cu o capacitate de 43 de mese. În astfel de cazuri, licența nu este acordată, în general, companiei, ci unei anumite locații, cu spațiul și echipamentele aferente.
Pentru jucător, toate acestea se reduc la un lucru simplu. Logo-ul din colțul ecranului aparține unei companii care a fost obligată să obțină o licență și să treacă prin procesul de testare, iar verificarea se repetă ori de câte ori jocul este modificat. Aceeași companie riscă să își piardă dreptul de a activa în România dacă ajunge să colaboreze cu un client cu care nu are voie să lucreze. Nimic dintre toate acestea nu schimbă caracterul de joc de noroc și nici nu garantează câștiguri. Oferă însă altceva: probabilitățile au fost măsurate de o entitate care nu are un interes direct în rezultat, iar această măsurare poate fi verificată. O astfel de garanție există doar în limitele cadrului licențiat. În afara lui, nimic din cele descrise mai sus nu se mai aplică.