Organismul de supraveghere nuclear al ONU a declarat ca Iranul continua sa-si mareasca stocul de uraniu foarte imbogatit, care este la doar un pas mic de cel pentru arme.
In ultimul sau raport trimestrial difuzat statelor membre, Agentia Internationala pentru Energie Atomica a spus ca Iranul a crescut in continuare aceste rezerve de la ultimul sau raport din septembrie.
Mai precis, AIEA a estimat ca, incepand cu 22 octombrie, Iranul avea 62,3 kilograme de uraniu imbogatit pana la 60% puritate fisionabila, o crestere cu 6,7 kilograme fata de septembrie.
Expertii in neproliferare spun ca stocul actual al Iranului de uraniu imbogatit cu 60% este suficient pentru o bomba nucleara, daca este imbogatit in continuare. Cu toate acestea, construirea unei arme reale necesita pasi si timp suplimentari, precum si o decizie a regimului iranian de a face acest lucru.
Raportul AIEA a estimat, de asemenea, ca, incepand cu 22 octombrie, stocul total de uraniu imbogatit al Iranului era de 3673,7 kilograme, o scadere cu 267,2 kilograme fata de ultimul raport trimestrial din septembrie.
Aceste cifre depasesc in mod semnificativ limitele impuse in temeiul acordului nuclear initial din 2015, Planul de actiune cuprinzator comun. In timp ce SUA s-au retras din acord in 2018, ceilalti semnatari ai acordului, inclusiv Marea Britanie, Franta, Germania, Rusia si China, au continuat sa-l implementeze. Ca reactie la retragerea SUA, Iranul a inceput treptat sa incalce pactul incepand cu 2019.
Conform acordului, Iranului i se permite sa acumuleze un stoc total de cel mult 300 de kilograme si i se permite sa imbogateasca uraniu cu 3,67% – suficient pentru scopuri pasnice, inclusiv pentru scopuri medicale sau pentru a alimenta centralele electrice.
Iranul a sustinut de mult timp ca programul sau nuclear este destinat exclusiv unor scopuri pasnice.
Joi, AIEA a avertizat, de asemenea, ca nu mai poate verifica dimensiunea exacta a stocului Iranului de uraniu imbogatit din cauza restrictiilor severe pe care Teheranul a inceput sa le impuna inspectorilor ONU din februarie 2021.
In iunie 2022, Teheranul a decis, de asemenea, sa elimine toate echipamentele de supraveghere – in total 27 de camere – care fusesera instalate pe site-urile sale nucleare pentru a monitoriza conformitatea Teheranului in temeiul acordului nuclear din 2015.
In raportul sau actual, AIEA mai spune ca, chiar daca teoretic, la un moment dat in viitor, toate echipamentele sunt reinstalate de Iran si inspectorilor li se acorda din nou acces deplin, agentiei ONU i-ar lua „timp considerabil” pentru a restabili un linia de referinta care ar veni cu un „grad de incertitudine”.
„Cu cat situatia actuala persista mai mult, cu atat o astfel de incertitudine devine mai mare”, se arata in raport, adaugand ca aceasta situatie are „implicatii daunatoare pentru capacitatea Agentiei de a oferi garantii cu privire la natura pasnica a programului nuclear al Iranului”.
Eric Brewer, director senior la Nuclear Threat Initiative din Washington, a explicat in continuare acest lucru, spunand ca este vorba „in principal despre lipsurile de cunostinte legate de activitatile de productie de centrifuge ale Iranului”.
Centrifugile sunt masini care se rotesc cu viteza mare pentru a imbogati uraniul.
„In esenta, monitorizarea productiei de centrifuge a Iranului intareste increderea ca Teheranul nu are o instalatie de imbogatire ascunsa”, a spus el.
Programul nuclear in crestere rapida al Iranului vine intr-un moment in care eforturile de a reinvia acordul nuclear initial cu Iranul din 2015 sunt in gheata.
Discutiile indirecte dintre Iran, SUA si alte puteri mondiale vizeaza restabilirea acordului nuclear initial din 2015, care a ridicat multe sanctiuni internationale asupra Iranului in schimbul restrictiilor asupra programului sau nuclear si al verificarii de catre AIEA.
Discutiile au inceput in aprilie 2021 si au continuat aproximativ 16 luni la Viena cu mai multe suisuri si coborasuri, inainte de a se prabusi la inceputul lunii septembrie.
La acea vreme, Iranul a cerut garantii suplimentare ca o investigatie a AIEA cu privire la programul sau nuclear trecut sa fie inchisa odata pentru totdeauna – ca o conditie prealabila pentru reintrarea Teheranului in acordul nuclear.
Natiunile occidentale au refuzat aceasta cerere si au spus ca ancheta trebuie finalizata de AIEA si trebuie mentinuta separata de negocierile acordului nuclear.
Mai exact, AIEA cauta raspunsuri din partea Iranului cu privire la originea urmelor nucleare gasite in trei locatii specifice din Iran si vrea sa stie unde se afla acum acel material nuclear.
Oficialii occidentali au sustinut de multa vreme credinta ca urmele nucleare ar putea fi un semn ca Iranul a urmat un program clandestin de arme nucleare care a durat pana in aproximativ 2003.
Dar Iranul a blocat agentia de trei ani si continua sa faca acest lucru.
In cel de-al doilea raport difuzat, AIEA a spus ca Iranul inca nu a oferit explicatii cu privire la originea si locatia actuala a urmelor nucleare care sunt considerate „credibile din punct de vedere tehnic” de expertii ONU.
In efortul de a sparge gheata si de a avansa investigatia, directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a avut o intalnire cu Mohammad Eslami, vicepresedintele Iranului si seful Organizatiei Iranului pentru Energie Atomica, la Viena in perioada 26-27 septembrie.
Dupa aceasta intalnire, Iranul a durat pana pe 7 noiembrie pentru a trimite o delegatie de inalti oficiali la Viena pentru discutii ulterioare. S-au incheiat din nou fara progrese.
Totusi, Iranul s-a angajat sa invite inalti oficiali ai AIEA la Teheran inainte de sfarsitul lunii noiembrie pentru a continua discutiile.
Al doilea raport al AIEA avertizeaza Teheranul ca „se asteapta sa inceapa sa primeasca de la Iran explicatii credibile din punct de vedere tehnic cu privire la aceste probleme” atunci cand expertii sai se vor intalni cu oficialii iranieni in urmatoarele saptamani la Teheran.
Un diplomat inalt cu cunostinte detaliate despre dosarul nuclear a spus ca este „probabil” ca oficialii Consiliului guvernatorilor AIEA de saptamana viitoare de la Viena sa raspunda lipsei de cooperare a Iranului adoptand o rezolutie prin care critica Teheranul pentru comportamentul sau. „A trecut mult timp fara niciun progres”, a spus diplomatul. „Ce altceva se poate face?”
Insa diplomatul a avertizat, de asemenea, ca nu a fost luata inca o decizie oficiala cu privire la o rezolutie si nici un proiect de text nu a fost vehiculat.
Un inalt diplomat european a fost de acord ca o rezolutie este scenariul cel mai probabil. Ambii diplomati au cerut anonimatul pentru a discuta un subiect sensibil.
O rezolutie care critica Iranul ar coincide cu alte evolutii care au facut aproape imposibila o revigorare a acordului nuclear din 2015.
Fortele de securitate iraniene au reprimat cu brutalitate protestatarii din toata tara de multe saptamani, ceea ce a determinat SUA, statele membre ale UE si alte natiuni occidentale sa impuna sanctiuni suplimentare pentru incalcarile drepturilor omului. Protestele au fost declansate de moartea in custodia politiei a lui Mahsa Amini, in varsta de 22 de ani, pentru ca ar fi incalcat regulile stricte privind hijabul Republicii Islamice. Iranul a vandut, de asemenea, drone letale Rusiei, pe care Moscova le foloseste in razboiul sau impotriva Ucrainei, determinand noi sanctiuni din partea Occidentului.