Rezidentul californian Richard Redmond duce un recipient de resturi alimentare de dimensiunea unui galon la piata fermierilor din orasul South Pasadena, unde este colectat si compostat pentru a fi folosit in gradini – un efort de a reduce cantitatea de deseurile menajere pe care le trimite la groapa de gunoi.
„Este pur si simplu uimitor”, a spus designerul web, care are peste 60 de ani. „Puteti vedea cum separarea acestuia reduce doar cantitatea de gunoi pe care o aruncati.”
Experienta lui Redmond este o fereastra mica catre o problema globala uriasa si nu sunt destui oameni cu el.
In fiecare an, lumea arunca in jur de 931 de milioane de tone de alimente, majoritatea ajungand in gropile de gunoi, unde se descompune pentru a produce aproximativ o zecime din gazele de incalzire a climei din lume, potrivit Natiunilor Unite.
Aceasta este o provocare majora pentru tarile care se confrunta cu incalzirea globala la summitul COP27 despre clima, care se desfasoara in Egipt. Natiunile din intreaga lume s-au angajat in 2015 sa reduca la jumatate risipa alimentara pana in 2030, dar putine sunt pe cale sa faca acest lucru, potrivit oficialilor Natiunilor Unite, organelor de supraveghere a sustenabilitatii si guvernelor intervievate.
„Au mai ramas opt ani si nu suntem nicaieri aproape de a atinge acest obiectiv”, a declarat Rosa Rolle, liderul echipei pentru pierderea si risipa de alimente la Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura a ONU.
Printre primii cinci cei mai mari risipitori de alimente pe cap de locuitor, de exemplu, cel putin trei – Statele Unite, Australia si Noua Zeelanda – si-au crescut risipa de alimente din 2015, conform estimarilor independente pe care guvernele lor nu le contesta. Informatii de incredere pentru celelalte doua, Irlanda si Canada, nu au fost disponibile.
Problema nu se limiteaza nici la tarile mai bogate. Un studiu ONU de anul trecut a constatat o corelatie „neglijabila” intre risipa alimentara casnica si produsul intern brut, indicand ca majoritatea tarilor „au loc de imbunatatit”.
Performanta sumbra se datoreaza lipsei de investitii publice si politicilor clare pentru a contracara lucruri precum deteriorarea alimentelor in camioane si depozite, obiceiuri risipitoare ale consumatorilor si confuzie cu privire la termenele de expirare si de vanzare, au spus expertii.
Complicarea problemei este lipsa de transparenta. Cand Adunarea Generala a ONU a adoptat obiectivul privind risipa alimentara pentru 2015, nu a stabilit un punct de referinta clar pe baza caruia sa se masoare progresul din cauza estimarilor neregulate la nivel de tara.
Agentiile ONU si organizatiile nonprofit care participa la COP27 vor cere guvernelor pe 16 noiembrie sa-si reinnoiasca angajamentele si sa furnizeze rapoarte de progres la summitul de anul viitor de la Dubai, a spus Rolle.
Americanul obisnuit iroseste peste 700 de calorii de alimente pe zi – aproximativ o treime din aportul zilnic recomandat – conform unui studiu din 2020 al cercetatorilor din Elvetia si India, facand progresul Americii un reper important pentru alte natiuni.
Tara nu este inca un model. Cantitatea de alimente risipite in Statele Unite a crescut cu 12% intre 2010 si 2016 si de atunci a crescut, potrivit ReFED, un grup de reducere a deseurilor care lucreaza indeaproape cu guvernul SUA.
„Avem un drum lung pana sa atingem obiectivul”, a spus Jean Buzby, responsabilul pentru deseurile alimentare la Departamentul Agriculturii al SUA.
O parte a problemei este lipsa de conducere federala.
USDA, Agentia pentru Protectia Mediului si Administratia pentru Alimente si Medicamente au convenit in 2018 sa abordeze impreuna risipa alimentara din America. Dar ei au dedicat putine resurse efortului de atunci, a spus Dana Gunders, director executiv al ReFED.
USDA si FDA au fiecare un singur angajat cu norma intreaga dedicat risipirii alimentare, au declarat agentiile. EPA a refuzat sa ofere un numar, spunand ca munca a fost raspandita in mai multe birouri.
„Cum ar arata concentrarea reala pe acest subiect ar fi ca fiecare dintre aceste agentii sa dedice personal, sa le ofere personalului finantare pentru implementarea lucrurilor”, a spus Gunders.
USDA si EPA au spus ca nu urmaresc cheltuielile pentru initiativele legate de risipa alimentara. FDA nu a comentat cheltuielile sale.
Intre timp, agentiile se bazeaza pe sectorul privat pentru ajutor. Patruzeci si sapte de companii, inclusiv comerciantul cu amanuntul de alimente Ahold Delhaize si procesatorul General Mills, s-au angajat sa isi reduca la jumatate risipa alimentara pana in 2030, ca parte a unui program voluntar USDA si EPA lansat in 2016.
Aproximativ 15 dintre aceste companii au furnizat actualizari pe site-urile lor web care arata ca au redus deseurile. Nici EPA sau USDA nu le verifica progresul.
Dincolo de nivelul federal, doar cinci state au adoptat legi pentru a tine alimentele departe de gropile de gunoi, potrivit Conferintei Nationale a Legislativelor Statale. Sunt California, Connecticut, Massachusetts, Rhode Island si Vermont. ReFED considera ca doar doua dintre acestea sunt politici puternice, deoarece acopera majoritatea intreprinderilor si persoanelor fizice.
Celelalte tari din primele cinci deseuri au intarziat, de asemenea, sa stabileasca o linie de referinta pentru a masura progresul.
In Noua Zeelanda, procentul gospodariilor cu alimente aruncate la cos a crescut la 13,4% in 2022 de la 8,6% in 2021, potrivit unui raport al firmei de cercetare Katar. Un purtator de cuvant al Ministerului Mediului din Noua Zeelanda a declarat ca tara isi finalizeaza estimarea de referinta privind risipa alimentara, astfel incat sa poata stabili un obiectiv.
Purtatori de cuvant din Canada, Australia si Irlanda au spus, de asemenea, ca tarile lor s-au angajat in acest scop, dar nu au spus ce progrese au fost inregistrate pana acum.
Cel putin o mare economie, in schimb, merge bine.
Regatul Unit a redus risipa de alimente cu 27% intre 2007 si 2018, potrivit Programului de actiune pentru deseuri si resurse, o organizatie care urmareste progresul natiunii. Campania sa a inclus eliminarea termenelor de consum de pe ambalaj, redistribuirea alimentelor nefolosite catre organizatii de caritate si educarea publicului privind planificarea meselor.
In California, care are cele mai ambitioase politici climatice ale Americii, oficialii incearca sa se asigure ca risipa alimentara ajunge la compostare, nu la depozitele de gunoi. Dar este o lupta.
Compostarea alimentelor emite mai putine gaze cu efect de sera decat depozitarea deseurilor, deoarece descompunerea are loc in aer liber si nu intr-o groapa acoperita. Cand alimentele putrezesc fara a fi expuse la aer, produc metan, unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de sera.
In 2016, statul a adoptat o lege care impune o reducere cu 75% a depozitarii deseurilor organice pana in 2025. Dar in 2020, statul mergea intr-o directie gresita, aruncand cu 2 milioane de tone mai multe alimente in gropile de gunoi decat in anul de referinta 2014.
Intarzierile se datoreaza partial lipsei de facilitati pentru gestionarea deseurilor organice si unui termen scurt de 13 luni intre momentul finalizarii reglementarilor si momentul in care trebuiau sa fie implementate, potrivit League of California Cities, care reprezinta municipalitatile statului.
In comunitatea din California de Sud din Apple Valley, totusi, oficialii orasului sunt pregatiti si au echipat locuitorii cu carucioare de 35 de galoane pentru deseuri organice.
Serviciul a facut ca facturile consumatorilor pentru colectarea deseurilor sa creasca cu cativa dolari pe luna, dar sunt bani bine cheltuiti, a spus Guy Eisenbrey, directorul serviciilor municipale.
„Practic, incercam sa nu fim cea mai lenta gazela din haita”.