Legislatorii turci au sustinut aderarea Suediei la NATO, eliminand un obstacol major in calea intrarii tarii nealiniate anterior in alianta militara. Parlamentarii au ratificat protocolul de aderare al Suediei 287 la 55, membrii partidului de guvernamant spunand ca atitudinea mai dura a tarii nordice fata de militantii kurzi a fost cheia pentru obtinerea aprobarii. Presedintele Recep Tayyip Erdogan a legat anterior ratificarea de dorinta Turciei de a cumpara avioane de lupta din SUA.
Ratificarea intra in vigoare dupa publicarea sa in Monitorul Oficial, care era de asteptat sa fie rapida.
Ungaria devine atunci singurul aliat NATO care nu a ratificat aderarea Suediei.
„Astazi suntem cu un pas mai aproape de a deveni membru cu drepturi depline al NATO”, a scris prim-ministrul suedez Ulf Kristersson pe X, platforma cunoscuta anterior ca Twitter. La Washington, consilierul american pentru securitate nationala, Jake Sullivan, a salutat vestea, spunand ca faptul ca Suedia in alianta o va face „mai sigura si mai puternica”.
Turcia, membra NATO, a amanat aderarea Suediei de mai bine de un an, acuzand tara ca este prea ingaduitoare fata de grupurile pe care Ankara le considera amenintari la securitate. A cautat concesii de la Stockholm, inclusiv masuri de a contracara militantii.
Turcia a fost, de asemenea, suparata de o serie de demonstratii ale sustinatorilor Partidului Muncitorilor din Kurdistan, sau PKK, in afara legii, in Suedia, precum si de protestele de ardere a Coranului care au tulburat tarile musulmane.
In trecut, Suedia a fost un „centru in Europa” pentru PKK, a declarat parlamentului Fuat Oktay, un inalt legislator in partidul de guvernamant al lui Erdogan si seful comisiei de afaceri externe.
Dar de atunci, Suedia si-a modificat legile impotriva terorismului, a redus activitatile financiare ale PKK, a condamnat un suspect de terorism si l-a extradat pe altul si a ridicat restrictiile privind vanzarea de arme catre Turcia, a spus Oktay.
„Cercurile afiliate PKK nu mai gasesc un spatiu confortabil de manevra in Suedia, asa cum au facut-o in trecut”, a spus Oktay, explicand de ce partidul de guvernamant sustine acum oferta Stockholmului.
Suedia a promis o cooperare mai profunda cu Turcia in domeniul combaterii terorismului, precum si sprijin pentru ambitia Turciei de a-si reinvia candidatura pentru aderarea la UE.
Luna trecuta, comisia de afaceri externe a parlamentului si-a dat acordul cu privire la candidatura Suediei in prima etapa a procesului legislativ, dupa ce presedintele turc Recep Tayyip Erdogan a trimis protocolul sau de aderare parlamentarilor spre aprobare.
Principalul partid de opozitie al Turciei a sustinut, de asemenea, apartenenta Suediei la alianta, dar un partid de centru-dreapta si partidul pro-kurd al tarii au fost printre partidele care i s-au opus.
„Pasii Suediei in ceea ce priveste extradarea infractorilor cautati sau lupta impotriva terorismului au ramas limitate si insuficiente”, a declarat Musavat Dervisoglu, un legiuitor al Partidului Bun, in parlament.
Erdogan a corelat ratificarea aderarii Suediei la NATO de aprobarea de catre Congresul SUA a cererii Turciei de a cumpara 40 de avioane de lupta F-16 noi si kituri pentru a moderniza flota existenta a Turciei. El a cerut, de asemenea, Canadei si altor aliati NATO sa ridice embargourile asupra armelor asupra Turciei.
Koray Aydin, un alt legiuitor al Partidului Bun, a cerut parlamentului sa reziste la ratificarea aderarii Suediei pana cand vanzarile de F-16 si kiturile de modernizare vor fi aprobate la Washington, spunand ca Turcia va pierde o moneda importanta de negociere.
Administratia presedintelui american Joe Biden nu a legat niciodata in mod oficial vanzarea de F-16 de ratificarea de catre Turcia a aderarii Suediei la NATO. Cu toate acestea, numerosi membri influenti ai Congresului au spus ca nu vor sprijini vanzarea decat daca si pana cand Turcia va semna aderarea Suediei la alianta.
Oficialii administratiei americane spun ca se asteapta la o actiune relativ rapida cu privire la vanzarea F-16 dupa ratificare.
Sullivan, consilierul american pentru securitate nationala, a declarat dupa votul de marti ca aderarea Suediei la alianta a fost o prioritate pentru Biden.
„Suedia este un partener de aparare puternic si capabil. Aderarea Suediei la NATO este in interesele securitatii nationale ale Statelor Unite si va face Alianta mai sigura si mai puternica”, a spus el.
Suedia si Finlanda si-au abandonat pozitiile traditionale de nealiniere militara pentru a cauta protectie sub umbrela de securitate a NATO, dupa invadarea Ucrainei de catre Rusia in februarie 2022. Finlanda a aderat la alianta in aprilie, devenind cel de-al 31-lea membru al NATO, dupa ce parlamentul Turciei a ratificat cererea tarii nordice.
Ungaria a oprit, de asemenea, oferta Suediei, sustinand ca politicienii suedezi au spus „minciuni flagrante” despre starea democratiei Ungariei. Ungaria a spus ca nu va fi ultima care va aproba aderarea, desi nu a fost clar cand intentioneaza parlamentul ungar sa organizeze un vot.
Premierul ungar Viktor Orban a anuntat marti ca i-a trimis o scrisoare omologului sau suedez, Ulf Kristersson, invitandu-l la Budapesta pentru a discuta despre intrarea Suediei in NATO.
NATO necesita aprobarea unanima a tuturor membrilor existenti pentru a se extinde, iar Turcia si Ungaria au fost singurele tari care au rezistat, frustrand alti aliati NATO care facusera presiuni pentru aderarea rapida a Suediei si Finlandei.