Austria se opune in continuare ferm aderarii la Schengen a Romaniei si Bulgariei, argumentand ca zona fara pasapoarte trebuie sa devina „mai buna” inainte de a deveni „mai mare”. Rezistenta fara ambiguitate a fost bine documentata in ultimii ani si a fost exprimata din nou, inaintea reuniunii ministrilor de interne de la Bruxelles.
“Schengen trebuie sa devina mai bun si nu mai mare. Nu vad inca prea multe progrese aici, asa ca nu imi pot imagina vreo schimbare acum”, a declarat Gerhard Karner, ministrul federal de interne al Austriei.
In opinia lui Karner, numarul de controale la frontiera pe care tarile europene le-au impus in ultimele luni este un motiv suficient de puternic pentru a preveni extinderea in continuare a spatiului Schengen, care cuprinde in prezent 27 de tari, inclusiv 23 de state ale Uniunii Europene, si peste 423 de milioane de cetateni.
Conform Codului de frontiera Schengen, tarilor li se permite sa stabileasca controale temporare la frontiera ca metoda de ultima solutie in circumstante exceptionale. Guvernele din Austria, Germania, Polonia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Italia si Danemarca au invocat aceasta dispozitie pentru a face fata unei cresteri continue a fluxurilor de migratie.
In primele zece luni ale anului 2023, UE a inregistrat aproape 331.000 de treceri neregulate a frontierei, ruta Mediteranei Centrale reprezentand aproape jumatate din incidente. Cifrele reprezinta cel mai inalt nivel pentru acea perioada din 2015.
Afiliat al Partidului Popular conservator (OVP), Karner apara o pozitie dura cu privire la migratie si a promovat posibilitatea de a ajunge la un acord cu o tara din afara UE pentru a externaliza procesarea cererilor de azil.
„Este esential ca Comisia Europeana sa investeasca in sfarsit masiv in protectia frontierelor externe si sa ia masuri pentru a face aceste frontiere externe mai sigure”, a spus Karner. „Asta este in cele din urma ceea ce face ca un sistem Schengen sa functioneze”.
Lipsa de schimbare a pozitiei Austriei a fortat Spania, detinatoarea presedintiei rotative a Consiliului UE, sa modifice ordinea de zi a reuniunii de afaceri interne. Spania a declarat anterior ca reuniunea din 5 decembrie va include un vot obligatoriu privind aplicatiile Schengen ale Romaniei si Bulgariei, doua tari care asteapta sa adere la zona fara pasapoarte de cand au intrat in UE in 2007.
Dar, dupa ce au vazut ca votul va esua, asa cum a fost cazul in decembrie anul trecut , oficialii spanioli au optat in schimb sa aiba o „starea actuala” a ofertelor comune si a situatiei generale in zona fara pasapoarte.
Fernando Grande-Marlaska, ministrul Afacerilor Interne al Spaniei, a declarat reporterilor ca tara sa va continua sa lucreze „foarte din greu” pe acest subiect „pana la sfarsitul presedintiei noastre”, o remarca care parea sa sugereze ca cererile ar putea fi supuse la vot candva mai tarziu. luna aceasta. Desi chestiunea este intrinsec politica, poate fi abordata si de ambasadorii de la Bruxelles.
„O Europa mai puternica este o Europa cu Romania si Bulgaria ca membri cu drepturi depline ai spatiului Schengen”, a spus Grande-Marlaska.
Omologul sau roman, Marian-Catalin Predoiu, a refuzat sa comenteze „speculatiile” despre un vot extraordinar inainte de sfarsitul anului in care Austria s-ar putea abtine pentru a permite aderarea. Predoiu a spus ca sunt in desfasurare „discutii intense” cu Viena pentru a gasi o solutie diplomatica.
Acceptarea de noi membri in Schengen necesita unda verde unanima si, dupa cum a spus Karner marti, nimic nu anunta o schimbare viitoare a pozitiei Austriei.
Tarile de Jos se opun, de asemenea, aderarii Bulgariei din cauza problemelor legate de statul de drept, desi aceasta pozitie este considerata ceva mai flexibila decat vetoul Austriei. Olanda, totusi, se afla in mijlocul unei tranzitii de putere dupa victoria surprinzatoare de luna trecuta a partidului de extrema dreapta Geert Wilders intr-un scrutin dominat de tema migratiei neregulate.
O misiune de constatare trimisa recent in Bulgaria a adus „rezultate excelente” cu privire la pregatirea tarii de a adera la zona fara pasapoarte, a declarat Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, la sfarsitul intalnirii.
„De data aceasta am simtit, daca imi permiteti, un pic de pregatire in camera”, a spus Johansson. „Nu aveam promisiuni, dar aveam un simt”.
„Este inca obiectivul Comisiei sa aiba o decizie privind extinderea Schengen, salutand Romania si Bulgaria, anul acesta”, a adaugat ea. “Cred ca acest lucru este posibil de realizat. Nu suntem inca acolo.”