Liderii europeni sunt la Beijing cu o lista de preocupari

Miza este mare, deoarece liderul chinez Xi Jinping ii gazduieste pe liderii Uniunii Europene la Beijing pentru un summit urmarit indeaproape, care ar putea decide daca cele doua mari economii vor fi capabile sa rezolve tensiunile comerciale profunde – sau sa le vada in continuare in spirala. Intalnirea de o zi este primul summit personal UE-China din patru ani si urmeaza unui eveniment virtual la inceputul anului trecut, descris ulterior de diplomatul UE Josep Borell drept un „dialog al surzilor”.

Bruxelles-ul a sosit cu o lista de nemultumiri economice esentiale pe care liderii sai spun ca trebuie sa le vada solutionate pentru a stabili legaturile cu cel mai important partener comercial al lor. Beijingul, intre timp, a fost ocupat sa incerce sa consolideze relatiile cu omologii sai cheie comerciali si cu companiile straine, in timp ce se lupta cu provocarile economice tot mai mari de acasa.

„Aflati intr-un nou punct de plecare pentru relatiile dintre China si UE, trebuie sa rezumam experienta istorica… sa demonstram intelepciune si responsabilitate si sa ramanem angajati in pozitionarea corecta a parteneriatului nostru strategic cuprinzator”, le-a spus Xi liderilor in timpul unei intalniri de la Diaoyutai. Pensiunea de stat joi.

Cele doua parti ar trebui sa „imbunatateasca in mod continuu increderea politica reciproca”, „sa construiasca un consens strategic” si „sa inlature orice fel de interferenta”, a subliniat el.

Cuvintele sale au facut ecou comentariile ministrului chinez de externe Wang Yi la inceputul saptamanii, care a promovat vizita ca o sansa de a „impinge relatiile China-UE la un nou nivel, cu noi perspective”.

Li Mingjiang, profesor asociat de relatii internationale la Universitatea Tehnologica Nanyang din Singapore, a declarat ca prioritate pentru liderii chinezi este stabilizarea economiei interne, iar Beijingul considera UE ca potential sa joace un rol valoros.

„China are un stimulent puternic in acest moment sa imbunatateasca relatiile cu tarile europene”, a spus el.

Dar asteptarile pentru descoperiri majore erau scazute, avand in vedere punctele de diferenta inradacinate dintre cele doua parti, de la relatiile economice pana la pozitiile lor total diferite cu privire la razboiul Rusiei impotriva Ucrainei, pe care inca doi ani de China nu l-a condamnat.

Intalnirea are loc pe fondul recalibrarii ample de catre Europa a politicii sale fata de China. La inceputul acestui an, blocul si-a inceput eforturile de a „elimina riscul” lanturilor de aprovizionare europene din China si de a asigura tehnologiile critice pe fondul preocuparilor tot mai mari cu privire la ambitiile globale si practicile economice ale Beijingului.

Liderii aflati in vizita Presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, presedintele Consiliului European Charles Michel si diplomatul UE de varf Josep Borrell au semnalat inainte de vizita lor ca sunt gata sa-i preseze pe Xi si premierul Li Qiang pe o lista de preocupari economice.

„China este cel mai important partener comercial al UE. Dar exista dezechilibre si diferente clare pe care trebuie sa le abordam. Amandoi recunoastem importanta reducerii riscurilor si a intaririi rezistentei economiilor noastre”, a spus von der Leyen pentru Xi, in timp ce intalnirea lor incepea joi.

In perioada premergatoare summit-ului, liderii europeni au vorbit sincer despre punctele lor dificile – si au sugerat ca vor adopta o linie mai dura daca nu s-ar face progres.

Printre aceste aspecte cheie este deficitul comercial intre UE si China, pe care Bruxelles-ul da vina pe subventiile Beijingului pentru companiile chineze si pe barierele de intrare pe piata chineza.

Luna trecuta, Borrell, intr-o adresa adresata ambasadorilor UE, a avertizat ca „daca China continua sa nege realitatea si consecintele acestui dezechilibru, risca sa vada o cerere in crestere in Europa pentru mai multa protectie”.

In septembrie, blocul a anuntat ca lanseaza o investigatie cu privire la sprijinul de stat al Chinei pentru producatorii de vehicule electrice, deoarece importurile in crestere ale masinilor lor au starnit temeri pentru viitorul producatorilor europeni de autovehicule.

China a criticat aceasta miscare drept o „practica protectionista”, sustinand ca cresterea rapida a industriei sale de vehicule electrice se datoreaza „inovatiei tehnologice, concurentei libere si unui lant industrial complet de aprovizionare”.

De asemenea, a respins „de-riscarea” Europei, lansand o campanie diplomatica care critica politica ca fiind ilogica si motivata politic, mass-media sustinuta de stat tinzandu-l pe von der Leyen in special pentru ca a condus-o.

In comentariile raportate joi de presa de stat, Xi a facut si o referire aparenta la politica, spunand liderilor vizitatori: „Nu ar trebui sa ne consideram rivali doar pentru ca avem sisteme diferite, sa reducem cooperarea doar pentru ca exista concurenta sau sa ne angajam in confruntare doar pentru ca avem diferente.”

Inainte de summitul de joi urmarit indeaproape de la Beijing, analistii au spus ca Beijingul ar putea fi dispus sa faca unele gesturi pentru a-si deschide in continuare piata pentru investitii europene sau pentru a aborda deficitul comercial, dar exista asteptari scazute in Europa pentru orice progres major.

„Europenii au ajuns sa realizeze ca rezultatele concrete vor fi limitate. Oficialii europeni si oamenii din corporatii simt ca politica (Chinei) de „usi deschise” nu mai este”, a declarat Philippe Le Corre, un membru senior la Asia Society Policy Institute din Paris, referindu-se la perceptia conform careia China nu mai este un loc ospitalier. pentru afaceri straine.

Liderii vizitatori trebuiau sa reitereze pe parcursul vizitei lor ca politica de „reducere a riscurilor” de diversificare a lanturilor de aprovizionare nu inseamna ca doresc sa-si decupleze economiile strans legate. Si ambele parti sunt, de asemenea, asteptate sa caute zone de colaborare.

„Von der Leyen si Michel sunt dornici sa mentina linii (deschise) de comunicare”, a spus Le Corre.

„(Asta) mai ales cu rezultatul necunoscut al alegerilor din SUA din 2024 – ce se intampla daca o noua administratie Trump ar reveni cu o politica de sanctiuni comerciale impotriva UE? Daca ar fi sa se retraga de NATO?” el a spus.

„Relatie constructiva”

Pentru Xi, intalnirea vine in urma unui summit in mare parte prietenos cu presedintele american Joe Biden, unde, in ciuda tensiunilor, cele doua parti au ajuns la acorduri semnificative, inclusiv privind comunicarea militara si protectia mediului.

Imbunatatirea legaturilor cu Europa poate fi „si mai importanta” pentru Xi, potrivit Steve Tsang, director al Institutului SOAS China de la Universitatea din Londra. Pe fondul competitiei cu SUA, Beijingul este dornic sa nu vada UE „de partea Washingtonului”, a spus el.

In ultimul an, oficialii chinezi au facut multiple eforturi diplomatice pentru a repara relatiile cu Europa.

Dar chiar si totusi, Xi „nu va face concesii majore UE fara a primi ceva mare in schimb”, potrivit lui Tsang.

In aceasta luna, Beijingul pare sa faca un gest de bunavointa, permitand calatorii fara viza detinatorilor de pasapoarte dintr-o mana de tari europene, inclusiv Franta si Germania. Si in comentariile de joi, Xi a fost citat de presa de stat spunand ca China urmareste „deschidere la nivel inalt” si este „gata sa considere UE ca un partener cheie in cooperarea economica si comerciala”, desi nu au fost incluse alte detalii.

Reprimarea libertatilor de catre Beijing in Hong Kong, presupusele incalcari ale drepturilor omului in Xinjiang si gestionarea de catre acesta a pandemiei de Covid-19 au tensionat deja relatiile cu mult inainte ca China sa refuze sa condamne invazia Rusiei in Ucraina.

Joi, liderii europeni in vizita trebuia sa-l impinga pe Xi sa se asigure ca firmele chineze nu sprijina efortul de razboi al Rusiei. Spre deosebire de SUA, Europa s-a abtinut pana acum de la lista neagra a companiilor chineze despre care se crede ca furnizeaza bunuri care ar putea fi folosite pe campul de lupta.

De asemenea, cele doua parti trebuiau sa discute despre conflictul in curs dintre Israel si militantii Hamas din Gaza.

Beijingul nu a condamnat Hamas pentru atacul din 7 octombrie asupra Israelului, care a ucis aproximativ 1.200 de oameni si a declansat cel mai recent conflict, punandu-si pozitia in contradictie cu Europa si SUA. In schimb, este o critica concentrata asupra atacurilor Israelului asupra enclavei care au ucis peste 15.000 de oameni, potrivit Ministerului Sanatatii din Gaza, condus de Hamas.

Vorbind cu Xi si alti lideri la inceputul intalnirii, von der Leyen a cerut „incheierea agresiunii ruse impotriva Ucrainei” si toate eforturile posibile pentru a „lucra pentru o solutie cu doua state in Orientul Mijlociu”.

„Ca puteri majore ale lumii, Uniunea Europeana si China au responsabilitati globale. Avem un interes comun pentru pace si securitate”, a spus seful UE.