Cel mai recent val de proteste din Iran este poate una dintre cele mai lungi provocari cu care s-a confruntat Republica Islamica in ultimii ani.
Guvernul a luat masuri dure impotriva manifestantilor, ducand la moartea a cel putin 326 de persoane, potrivit Iran Human Rights, un ONG cu sediul in Norvegia. Peste 1.000 au fost acuzati in legatura cu protestele. Duminica, un tribunal iranian a emis prima condamnare la moarte a unui protestatar condamnat pentru „vrajmasie impotriva lui Dumnezeu” si „raspandirea coruptiei pe Pamant” pentru ca ar fi incendiat o cladire guvernamentala.
Pana acum, regimul ramane intact, fara semne de crapaturi in fundatii.
Dar aparatul de securitate iranian nu a fost intotdeauna atat de sofisticat in a inlatura revoltele, spun analistii. Republica Islamica insasi a fost produsul unei revolutii, lectii din care pare sa se aplice astazi.
In timpul acelei revolutii, in 1979, aparatul de securitate a fost „in mare parte coeziv, dar extrem de supraintins”, spune Trita Parsi, vicepresedinte al Institutului Quincy din Washington, DC.
Regimul anterior al Iranului, condus de sahul Mohammad Reza Pahlavi, s-a bazat in primul rand pe armata sa puternica pentru a opri revolta care a dus in cele din urma la caderea sa, spun analistii. In cele din urma, armata nu a reusit sa retina protestele.
Unul dintre principalii factori care au condus la succesul revolutiei din 1979 a fost declaratia de neutralitate a armatei, a spus Afshon Ostovar, profesor asociat la Scoala Postuniversitara Navala din Monterey, California. Aceasta a fost lovitura suprema pentru prim-ministrul sahului.
La 11 februarie 1979, ultimul prim-ministru al sahului, Shahpur Bakhtiar, a demisionat dupa ce armata iraniana a refuzat sa inlature protestele si a chemat trupele sale „pentru a preveni mai multe varsari de sange si anarhie”. A fost o victorie revolutionara pentru Ayatollah Ruhollah Khomeini, clerul siit care a continuat sa conduca noul regim.
Analistii spun ca acea dependenta excesiva de o singura forta de securitate a contribuit la inlaturarea lui Shah, iar conducatorii de la Teheran se feresc sa faca aceeasi greseala.
Crearea Corpului Garzii Revolutionare Islamice (IRGC) ca institutie de securitate paralela cu armata nationala a fost menita in primul rand sa protejeze regimul revolutionar si liderii acestuia, impiedicand astfel armata sa acumuleze prea multa putere. Astazi, este vazuta ca un stat profund, care este o forta mai puternica decat armata si are un vast imperiu de afaceri care joaca un rol vital in economia tarii.
„Regimul [actualul iranian] stie ca declaratia de neutralitate a armatei din 1979 a permis revolutiei sa reuseasca”, a spus Ostovar. „De asemenea, ei stiu ca actele de letalitate au alimentat focul protestelor”.
Violenta din Iran astazi aminteste de lunile premergatoare revolutiei din 1979. Parsi spune ca nici revolta nu a fost una pasnica.
„In perioada premergatoare victoriei revolutiei [1979], inmormantarile celor ucisi de fortele sahului – precum si ceremonia din a 40-a zi dupa moarte – s-au transformat adesea in noi demonstratii cu mai multi oameni ucisi.” el a spus. „Acest lucru a dus la o spirala in care fortele sahului au creat literalmente noi demonstratii ucigand protestatari”.
Un ciclu similar are loc astazi pe strazile oraselor iraniene, dar de data aceasta nu armata, ci politia si numeroasele sale unitati specializate reprima protestatarii. Multitudinea de unitati de securitate insarcinate cu reprimarea disidentei lucreaza pentru a dilua impactul potential al dezertarii de la orice forta unica.
Comandamentul pentru Aplicarea Legii este organul umbrela de politie al carui sef este numit direct de liderul suprem. A fost „forta principala din spatele represiunilor guvernamentale si a crescut in importanta din 2009”, cand tara s-a confruntat cu o alta miscare de protest majora, Sanam Vakil, cercetator senior pentru programul Orientul Mijlociu si Africa de Nord la grupul de reflectie Chatham House in Londra. A fost „restructurata la inceputul acestui an, reflectand probabil preocuparile guvernamentale cu privire la posibilitatea unor proteste”, a spus ea.
Sub ea cade politia antirevolta, care, conform lui Vakil, nu este menita sa foloseasca forta letala si este mai implicata in dispersarea multimilor.
„Politia face cea mai mare parte a operatiunilor de contra-protest”, a spus Ostovar. „Dar am vazut si ofiteri IRGC la sol, iar agenti in civil ar putea veni din Basij, informatii IRGC, Ministerul de Informatii sau politie.”
Basij este un grup paramilitar iranian de voluntari care raporteaza la Corpul Garzii Revolutionare Islamice (IRGC). Este extrem de loial conducerii de linie dura a Iranului si este adesea folosit pentru a restrange protestele. Personalul sau este adesea imbracat in civil si tind sa fie violent, potrivit lui Vakil.
Avand in vedere atat de multe grupuri de securitate diferite care supravegheaza represiunea, este mai dificil pentru orice organizatie sa adune putere si sa se intoarca impotriva Republicii Islamice. La fel ca in 1979, represiunea de astazi a fost violenta, dar fortele de securitate nu s-au intors inca impotriva guvernului.
„Nu vedem gradul si tipul dezerarilor necesare pentru a pune supravietuirea regimului in pericol imediat. Totusi, asta se poate schimba”, a spus Parsi. „Din pacate, [violenta] este probabil sa se agraveze mult. Capacitatea deplina a represiunii regimului probabil ca nu a fost inca vazuta.”
Rezumat
Ministrul de Interne al Turciei Suleyman Soylu a declarat ca oficialii cred ca separatistii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) si Partidul Uniunii Democrate (PYD) din Siria s-au aflat cel mai probabil in spatele exploziei mortale care a zguduit Istanbulul duminica. Soylu nu a spus cum au ajuns anchetatorii la concluzie.
- Context : Sase cetateni turci au fost ucisi in atac. Niciun grup nu si-a revendicat responsabilitatea. Explozia a avut loc pe bulevardul Istiklal, un loc popular pentru cumparatori si turisti, cu o linie de tramvai pe lungime. Zona, din cartierul Beyoglu din cel mai mare oras al Turciei, fusese aglomerata ca de obicei in weekend.
- De ce conteaza: conflictul Turciei cu grupurile separatiste kurde s-a intins pe patru decenii si s-a soldat cu zeci de mii de vieti. PKK a fost desemnata organizatie terorista de Turcia, Statele Unite si Uniunea Europeana, dar PYD a primit sprijin din partea unor natiuni occidentale, pe care Turcia le-a condamnat ferm.
Bahrain saluta prezenta la vot, organizatiile pentru drepturi critica climatul „represiv”.
Bahrain a declarat ca prezenta la vot a fost de peste 70% la alegerile generale de sambata, pe care grupurile de drepturi le-au criticat ca fiind organizate intr-un climat de „represie politica”, dupa ce statul din Golf a dizolvat principalele grupuri de opozitie si a anulat disidenta, a raportat Reuters.
- Context : Bahrain, care a zdrobit o revolta antiguvernamentala din 2011 condusa in mare parte de comunitatea musulmana siita, acuza Iranul ca a favorizat tulburarile in regatul unde fortele de securitate au fost vizate de atacuri cu bomba. Teheranul neaga acuzatiile. Siitii s-au plans de mult timp de discriminare in cautarea de locuri de munca si servicii guvernamentale in tara, o acuzatie respinsa de autoritati.
- De ce conteaza: inainte de alegeri, gruparea pentru drepturi Amnesty International a criticat „masurile extrem de restrictive” care interzic membrii grupurilor de opozitie interzise si cei care au executat pedepse de inchisoare mai mult de sase luni. „Organizarea acestor alegeri generale nu va aborda atmosfera de represiune si negarea drepturilor omului care a cuprins Bahrainul de ani de zile”, se spune intr-un comunicat.
Ministrul saudit spune ca comertul si securitatea sunt pe agenda vizitei lui Xi
Consolidarea legaturilor comerciale si a securitatii regionale vor fi prioritati intr-o viitoare vizita a liderului chinez Xi Jinping in Arabia Saudita, a declarat sambata ministrul de stat saudit pentru afaceri externe, Adel Al-Jubeir, citat de Reuters.
- Context : Oficialii chinezi nu au comentat programul si nicio data nu a fost inca anuntata. Presedintele chinez a facut putine calatorii in strainatate de la debutul pandemiei de Covid-19.
- De ce conteaza: Vizita ar avea loc intr-un moment in care relatiile dintre Arabia Saudita si Statele Unite au fost tensionate de o disputa cu privire la livrarile de petrol si pe fondul preocuparilor SUA cu privire la cooperarea in crestere dintre statele arabe din Golf si China.