Relatia dintre Polonia si Ucraina in criza

„In Ucraina, viziunea asupra rolului Poloniei devine din ce in ce mai negativa”, spune expertul polonez in Ucraina Krzysztof Nieczypor de la Centrul pentru Studii Orientale (OSW) din Varsovia. Nieczypor tocmai s-a intors dintr-o calatorie la Kiev, unde, printre altele, a luat temperatura atitudinilor ucrainene fata de Polonia.

„In reflectarea presei din Ucraina, tara noastra este vazuta ca fiind la egalitate cu Ungaria si Slovacia, cu alte cuvinte cu tarile care sunt sceptice in ceea ce priveste aderarea Ucrainei la UE si sprijinul militar pentru tara”, a spus el pentru DW.

Nieczypor este convins ca imaginea negativa actuala a Poloniei in Ucraina este vina embargoului asupra cerealelor ucrainene impus de guvernul polonez iesit din PiS si a blocarii in curs de trecere a frontierei de catre camionierii polonezi.

„Mai presus de toate”, spune el, „situatia de la granita dintre cele doua tari este vazuta intr-o lumina negativa, deoarece protestele companiilor de transport poloneze blocheaza transportul tuturor marfurilor – inclusiv carburantilor – care sunt de o importanta enorma pentru functionare. de stat.”

Cutremur in relatiile polono-ucrainene

Problemele actuale dintre Polonia si Ucraina reprezinta o ruptura masiva in relatiile lor bilaterale. Chiar anul trecut, ucrainenii priveau Polonia ca pe un aliat exemplar.

Jurnalistul Zbigniew Parafianowicz, care reporteaza despre Ucraina de 20 de ani, se concentreaza pe aceasta faza a relatiei in cea mai recenta carte a sa, „Polonia in razboi”.

Cartea a starnit destula agitatie in Polonia, deoarece ofera informatii de fond necunoscute pana acum despre relatia stransa dintre cele doua tari de la invazia rusa a Ucrainei la inceputul anului trecut.

Legatura personala intre doi presedinti

Potrivit lui Parafianowicz, legaturile stranse au inceput cu un summit de doua zile intre presedintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy si presedintele polonez Andrzej Duda in resedinta oficiala a acestuia din urma din orasul Wisla, din sudul polonez, cu o luna inainte de inceperea razboiului. Parafianowicz scrie ca cei doi presedinti si consilierii lor s-au legat in timpul sesiunilor alimentate cu alcool.

Aceasta legatura, spune el, explica de ce Duda si presedintele lituanian Gitanas Nauseda s-au aflat in capitala Ucrainei cu mai putin de 24 de ore inainte de inceperea invaziei. In timpul acestei vizite, Zelensky i-a spus lui Duda ca razboiul este iminent si ca probabil se intalnesc „pentru ultima oara”.

Potrivit lui Parafianowicz, Zelensky l-a sunat frecvent pe Duda in primele saptamani ale razboiului, nu neaparat cu o cerere specifica, ci pur si simplu ca prieten si confident.

Solidaritatea poloneza cu Ucraina

Relatiile politice stranse si valul de solidaritate care ia intampinat pe refugiatii ucraineni in Polonia au condus la asistenta suplimentara.

„In primele zile ale razboiului, Polonia a fost implicata in reinarmarea fortelor terestre ale Ucrainei, care a fost de o importanta decisiva pentru apararea Ucrainei”, a declarat Parafianowicz pentru DW.

Autorul a mai dezvaluit cum Varsovia a predat Ucrainei avioane de lupta MiG. Parafianowicz sustine ca, pentru a evita procedura de aprobare indelungata si implicata, partea poloneza a lasat pur si simplu aeronava in apropierea granitei cu Ucraina si a spus informal Kievului despre acest lucru.

Mesajul a fost ca ucrainenii ar trebui sa demontati aeronavele si sa le reasamblati pe propriul teritoriu.

ezitare germana, sprijin polonez

In schimb, Germania a ezitat mult timp inainte de a oferi Ucrainei asistenta militara. Din acest motiv, Polonia a sperat ca va avea un rol special si a simtit ca este in sfarsit recunoscuta la nivel international pentru sprijinul sau larg recunoscut pentru Ucraina.

Dar, spune Parafianowicz, “polonezii au subestimat rolul Germaniei in formate precum G7 si relatiile transatlantice. Americanii nu vor vedea Polonia asa cum vad ei Germania. Diferenta de potential politic al celor doua state este prea mare”.

Propaganda in loc de politica

Abia in a doua jumatate a anului 2022, Berlinul s-a oferit sa sprijine Ucraina cu sisteme de aparare aeriana. In aceasta perioada, campania electorala a inceput in Polonia, iar partidul de guvernamant Lege si Justitie (PiS) a inceput sa prezinte Germania drept inamicul sau.

Acest lucru a dat rezultate unei strategii comune germano-polone si, din nou, Polonia a fost vazuta ca un jucator minor. Pe scurt, politica externa era tinuta ostatica de afacerile interne ale Poloniei.

„In relatiile sale cu Germania, PiS a confundat propaganda cu politica”, a spus Parafianowicz. „Vointa rea ​​si resentimentele au fost ridicate la un asemenea nivel, incat mai tarziu a devenit imposibil sa le doboram din nou”.

Repornirea relatiei dintre Ucraina si Polonia?

Cartea lui Parafianowicz poate fi vazuta ca descriind o perioada care este acum in trecut: PiS-ul conservator de dreapta care a condus Polonia in ultimii opt ani a pierdut alegerile din octombrie si se asteapta pe scara larga un nou guvern polonez liberal, pro-european. depune juramantul pe 13 decembrie.

Unii membri ai acestui guvern probabil au facut deja zgomote despre dorinta de a rezolva criza de la granita polono-ucraineana. Expertii se indoiesc, insa, ca relatia dintre Varsovia si Kiev va atinge aceleasi inaltimi ca si in primul an de razboi.

In acelasi timp, atat Parafianowicz, cat si Nieczypor sunt de parere ca Polonia va continua sa stea umar la umar cu Ucraina. „Sunt convins ca Polonia va continua sa sprijine Ucraina in eforturile sale de a castiga razboiul impotriva Rusiei si de a promova procesul de aderare la Uniunea Europeana”, spune Nieczypor.

Nu numai Ucraina este in joc

Pentru Polonia, aceasta este mai mult decat propria granita cu Ucraina. Varsovia vede problema securitatii intr-un context mult mai larg.

„Rusia va fi in masura sa se rearmeze in termen de sase ani”, spune Zbigniew Parafianowicz. “Si atunci ar putea ataca unul dintre statele baltice. Deja testeaza Finlanda in acest moment”.

Tensiunea a crescut la granita ruso-finlandeza de cand Rusia a inceput sa permita migrantilor sa calatoreasca nestingheriti in Finlanda. Helsinki a raspuns prin inchiderea granitelor tarii cu vecinul sau estic.

„Deci, razboiul nu este doar despre Ucraina”, conchide Parafianowicz. „Este vorba de intreaga dimensiune a securitatii de pe flancul estic al NATO si din regiunile Baltice si ale Marii Negre”.