Presedintele american Joe Biden a promis ca va sprijini Ucraina „atata timp cat va fi necesar”. Acest lucru a fost reluat de cancelarul german Olaf Scholz si a declarat, de asemenea, in comunicatul final al recentului summit NATO. Insa, de la atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie, a evoluat o noua criza internationala, care distrage atentia publicului mondial.
Ajutoarele suplimentare au fost puse sub semnul intrebarii in Statele Unite, care sunt de departe cel mai important sustinator al Ucrainei. Potrivit Casei Albe, fondurile aprobate anterior de Congresul SUA pentru Ucraina vor fi epuizate pana la sfarsitul anului. Cu toate acestea, eliberarea de ajutoare noi este blocata de republicanii din Congres. Din ce in ce mai multi dintre legislatorii republicani isi exprima indoieli cu privire la sprijinul pentru Kiev sau il resping cu totul.
Acest lucru ar fi de folos Rusiei. Presedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut recent tarilor NATO sa nu-si slabeasca sprijinul, spunand ca Rusia va incerca sa exploateze situatia din Orientul Mijlociu.
Intr-un apel dramatic, Andriy Yermak, seful biroului prezidential, a avertizat ca Ucraina va pierde razboiul impotriva Rusiei fara ajutorul SUA.
Valul privind sprijinul Ucrainei s-a intors in Statele Unite cu mult inainte de izbucnirea actualului razboi Israel-Hamas, a declarat politologul Johannes Varwick, de la Universitatea din Halle. Exista “competitie pentru atentie si resurse. Nu cred ca jucatorii majori vor inceta sa sustina Ucraina acum, dar prioritatile se vor schimba”, a spus el pentru DW.
Sprijinul UE se prabuseste si in Europa
Solidaritatea cu Ucraina a scazut in Uniunea Europeana. Premierul Ungariei Viktor Orban a anuntat ca va pune veto atat pentru inca 50 de miliarde de euro pentru Kiev, cat si pentru inceperea negocierilor de aderare la UE la urmatorul summit UE de la jumatatea lunii decembrie. Orban continua sa mentina contactul cu Vladimir Putin si a incercat constant sa previna sanctiunile UE impotriva Rusiei.
La inceputul acestui an, guvernul polonez a amenintat temporar ca va opri livrarile de arme din manie fata de importurile de cereale ieftine din Ucraina. Slovacia, pana acum si un mare sustinator al Ucrainei, si-a schimbat tonul in urma alegerii lui Robert Fico, care a promis in timpul campaniei sale ca, sub conducerea sa, Slovacia nu va furniza „nici o singura lovitura de munitie” Ucrainei, cerand in acelasi timp relatii mai bune cu Rusia. .
In Occident in ansamblu, „sprijinul pentru Ucraina a scazut deja, coeziunea se prabuseste, vocile sunt din ce in ce mai puternice care cer o „pace dictata””, in care o Ucraina mai slaba ar fi nevoita sa accepte conditiile stabilite de o Rusie mai puternica, aparare. expertul in politici si parlamentarul conservator german Roderich Kiesewetter a declarat pentru DW.
Roman Goncharenko de la biroul ucrainean al DW a declarat programului DW „To the Point” in octombrie ca „exista deziluzie in Ucraina ca Occidentul a obosit”.
Poate Ucraina sa castige?
Livrarile de arme occidentale au permis Ucrainei sa obtina in mod repetat un succes militar limitat in contraofensivele sale, dar pana acum o descoperire nu s-a materializat.
Inca o data, Zelenskyy cere arme din Occident, cum ar fi avioane de lupta. Din Germania, vrea rachete de croaziera Taurus. Dar cancelarul Scholz nu doreste sa le furnizeze. Si majoritatea germanilor chestionati de sondajul YouGov la inceputul acestui an, sustin decizia sa.
Ezitarea constanta este tocmai problema, a spus Kiesewetter. „Ofensiva de eliberare este impiedicata de Occident insusi, deoarece prea putine sunt livrate prea tarziu”, a argumentat el. „O cantitate suficienta de arme superioare si precise precum Taurul ar putea schimba valul.”
Speranta Rusiei: Trump
Kremlinul joaca de timp, sperand ca Donald Trump va castiga alegerile prezidentiale din 2024 si ca acest lucru va insemna incetarea sprijinului SUA pentru Ucraina.
Ca UE sa compenseze diferenta ar fi „pur si simplu imposibil in ceea ce priveste amploarea”, a spus Johannes Varwick. El a spus ca SUA au oferit aproape 50 de miliarde de euro in ajutor militar, in timp ce Germania, al doilea cel mai important sustinator, a oferit aproximativ 12 miliarde de euro.
„Daca SUA se opreste sau isi reduce masiv sprijinul, Ucraina va avea o problema care nu poate fi absorbita de europeni”. A spus reprezentantul UE pentru afaceri externe, Josep Borrell.
Oboseala de razboi din Occident pune presiune asupra politicienilor si diplomatilor pentru a cauta incheierea conflictului prin negocieri. Politologul Johannes Varwick crede ca o pace negociata este oricum inevitabila. In acest proces, spune el, trebuie sa existe si negocieri „despre schimbarile teritoriale in Ucraina, despre neutralitatea Ucrainei”. “Toate acestea sunt pe masa azi mai degraba decat maine. De fapt, ar fi trebuit sa se intample ieri. Dar acum este momentul sa lansam astfel de initiative”.
Goncharenko de la DW a spus ca o solutie bazata pe formula „pamant pentru pace” nu ar avea nicio sansa de a fi acceptata in Ucraina: „S-au intamplat prea multe. Suferinta a fost prea mare. Asta ar fi o recompensa pentru Rusia”.