Soldatii israelieni se lupta sa implineasca opiniile politice cu realitatile razboiului

Amos Shani Atzmon spune ca nu acuza palestinienii din Gaza pentru ca urasc Israelul chiar acum. „Au motive foarte bune. Cand vezi orase in flacari si sunt bombardate… Am avut un prieten apropiat ucis in Gaza si ma gandesc la oamenii ale caror familii intregi au murit in bombardamente”, a spus el.

Un rezervist al Fortelor de Aparare Israelului (IDF), Atzmon, in varsta de 26 de ani, a fost chemat la doar cateva ore dupa ce Hamas a lansat atacul terorist brutal asupra Israelului, ucigand aproximativ 1.200 de persoane si rapind alte 253.

Israelul a ripostat rapid la asaltul din 7 octombrie printr-o campanie masiva de bombardament aerian, urmata de o operatiune la sol. Peste 27.000 de oameni au fost ucisi in Gaza de atunci, potrivit Ministerului Sanatatii controlat de Hamas din enclava. Potrivit agentiilor ONU, 400.000 de locuitori din Gaza risca sa moara de foame.

Ministerul nu face distinctie intre luptatorii Hamas si civili, dar spune ca aproximativ 70% dintre victime sunt femei si copii. Israelul estimeaza ca a ucis aproximativ 10.000 de militanti Hamas din 7 octombrie. CNN nu poate confirma in mod independent aceste cifre.

Comunitatea internationala, inclusiv unii dintre cei mai apropiati aliati ai Israelului, sunt din ce in ce mai ingrozite de amploarea violentei exercitate asupra civililor din Gaza.

Curtea Internationala de Justitie (CIJ) a constatat ca este „plauzibil” ca Israelul sa comita genocid in Gaza si a ordonat Israelului „sa ia toate masurile” pentru a limita moartea si distrugerea cauzate de campania sa militara, pentru a preveni si pedepsi incitarea la genocid, si sa asigure accesul la ajutorul umanitar. Decizia CIJ nu este o decizie cu privire la daca actiunile Israelului constituie genocid.

Oricum, putine s-au schimbat pe teren.

Atzmon a spus ca este „tipul de stanga” din unitatea sa. La fel ca alte zeci de mii de altii, el si-a petrecut cea mai mare parte a primaverii si verii trecute protestand impotriva prim-ministrului Benjamin Netanyahu si a planurilor sale de a revizui sistemul judiciar din Israel.

Guvernul lui Netanyahu este cel mai de dreapta din istoria Israelului, respingand ideea unui stat palestinian si sustinand asezarile evreiesti din Cisiordania.

Intre timp, Atzmon vrea ca Israelul sa lucreze la o solutie cu doua state. „Poporul palestinian nu va inceta niciodata sa lupte cu noi pana cand nu va avea propria sa autonomie. Si cred ca scopul final trebuie sa fie acesta”, a spus el.

Opiniile sale politice sunt uneori dificil de impacat cu realitatile de a fi soldat, de a lupta in numele unui guvern pe care nu il sprijina. El spune ca se confrunta cu asta de cand a inceput sa-si formeze opiniile politice in jurul varstei de 15 ani, anticipand serviciul militar – ceva ce aproape toata lumea din Israel trebuie sa-l completeze.

„Sunt devastat de moartea oamenilor din Gaza, a copiilor, a batranilor. Doar barbati normali (in varsta) de 26 de ani, ca mine, nu vrem sa murim. Dar am dreptul sa ma apar si sa imi apar familia, prietenii, cei dragi”, a spus el, respingand ideea ca atacul terorist al Hamas a fost un act de „rezistenta” impotriva blocadei israeliene. „Nu spun ca aceasta nu este o situatie complexa. Dar sunt 100% sigur ca sunt pe partea dreapta a istoriei si ca incerc sa apar oamenii.”

„Ceea ce s-a intamplat in kibutzim a fost cel mai inuman lucru la care am fost martor vreodata. Asa ca atunci cand ma confrunt cu acest tip de rau, am simtit, si inca simt, ca intrarea in razboi este singura cale. Pentru ca acestia nu sunt oameni cu care pot vorbi sau sa ii inteleg”, a adaugat el.

Sute de oameni au fost ucisi in Be’eri, Nir Oz, Kfar Azza si alte kibutzim din apropierea perimetrului Gaza.

Atzmon a spus ca il doreste pe Netanyahu, care este judecat pentru luare de mita, frauda si incalcare a increderii, din birou – cu cat mai devreme, cu atat mai bine. „Ar fi trebuit sa demisioneze pe 7 octombrie. Am vrut sa ma trezesc pe 8 si sa-l privesc la televizor spunand oamenilor „Te-am esuat si imi pare rau. Renunt”, dar asta nu s-a intamplat”, a spus el, adaugand ca i-ar fi primit aproape pe oricine altcineva in rol.

Studiind pentru a deveni asistent social, Atzmon este pasionat de convingerile sale politice. Cu toate acestea, ca soldat, a luptat umar la umar cu oameni ale caror opinii nu ar putea fi mai departe de ale lui.

Serviciul militar este obligatoriu pentru toti cetatenii evrei si pentru cetatenii barbati druzi si circasieni ai Israelului. Cetatenii arabi si evreii ultra-ortodocsi sunt scutiti de serviciu, desi pot alege sa se alature.

Legile stricte de recrutare inseamna ca armata este la fel de diversa din punct de vedere politic ca si societatea israeliana. Oamenii care altfel nu s-ar intersecta in calea, sunt brusc uniti si fortati sa-si depaseasca diferentele.

Emmanuel, un rezervist in varsta de 35 de ani, care serveste in prezent intr-o unitate de lupta in si in jurul Fasiei Gaza, este la fel de pasional de dreapta pe cat este Atzmon de stanga.

Spre deosebire de Atzmon, Emmanuel este inca in serviciu si i se interzice oficial sa vorbeasca cu jurnalistii. Prin urmare, el a cerut CNN sa nu-si publice numele complet.

El crede ca Israelul va trebui sa controleze Gaza in anii urmatori, fiind de acord cu Netanyuahu, care a spus ca doreste ca Israelul sa aiba „responsabilitate generala de securitate” in fasie pentru o „perioada nedeterminata” dupa incheierea razboiului.

Emmanuel a spus ca Cisiordania ar putea servi drept model pentru viitorul Gazei. Faptul ca el se refera la zona prin numele ei biblic si prin vechile regate israelite – „Iudeea si Samaria” – este doar o mica reamintire ca in aceasta regiune a diviziunilor si complexitatilor, cuvintele pe care le alegem vorbesc despre convingerile cuiva.

Folosirea numelui biblic al vechii patrii a poporului evreu este o modalitate prin care guvernul israelian incearca sa legitimeze asezarile evreiesti din Cisiordania ocupata, care sunt considerate ilegale conform dreptului international.

Atzmon, pe de alta parte, o numeste Cisiordania si spune ca este „foarte sigur” ca este sub ocupatie.

„[Palestinienii] ar trebui sa-si controleze propria zona, asa cum o fac in (unele parti) din Iudeea si Samaria, dar unde Israelul are acces la fiecare sat si fiecare oras”, a spus Emmanuel pentru CNN intr-un interviu telefonic, vorbind de la baza sa din apropierea orasului. Fasia Gaza. „Daca vrem sa intram in Ramallah, nu este o problema. Intram in Ramallah, neutralizam amenintarea.”

Unii dintre partenerii de coalitie ai lui Netanyahu fac un pas mai departe, propunand sa construiasca asezari evreiesti in Gaza.

Problema asezarilor evreiesti din Cisiordania este deja o linie de eroare majora in societatea israeliana si in relatiile diplomatice ale tarii. Ideea de a construi asezari in Gaza i-a alarmat pe aliatii Israelului, inaltul diplomat al Statelor Unite mustrand planurile.

Netanyahu insusi a respins pana acum ideea unor noi asezari in Gaza ca fiind „nerealista”, spunand intr-o declaratie in limba engleza ca „Israelul nu are intentia de a ocupa permanent Gaza sau de a-si stramuta populatia civila”.

Dar Emmanuel sustine aceasta idee.

„Trebuie sa stabilim noi asezari. Nu pentru ca vrem sa-i stergem pe palestinieni. Nu. Trebuie sa avem o victorie clara asupra dusmanilor nostri, pe care toata lumea o va intelege. Acesta este pretul pe care il platiti daca va bagati cu noi”, a spus el.  
 
Peste 1,9 milioane de persoane din Gaza, sau aproape 85% din populatie, sunt estimate a fi stramutate in interior, potrivit Natiunilor Unite. Eforturile de a-i forta sa-si puna casele definitiv ar constitui o incalcare a dreptului international – si se numara printre argumentele prezentate de Africa de Sud in cazul sau impotriva Israelului ICJ.  
 
„Si al doilea motiv este securitatea. Stim din Iudeea si Samaria ca este mai usor sa controlezi securitatea in zona daca ai asezari acolo”, a spus el.

Diviziunile si argumentele din cadrul societatii israeliene cu privire la viitorul Gaza si Cisiordania au devenit si mai profunde si mai aprinse de la atacurile din 7 octombrie.

Nu toata lumea se implica insa.

Pentru soldatul de lupta in varsta de 19 ani Mendel, dezacordurile politice par putin lipsite de sens in acest moment.

„Politica… chiar nu conteaza. Sunteti in armata si sunteti acolo pentru a proteja oamenii si pentru a va proteja reciproc. Si nu conteaza ce crezi, sau cum arati sau de unde esti”, a spus el pentru CNN intr-un interviu la un centru de retragere din Ierusalim condus de Never Alone, o organizatie care ofera sprijin „soldatilor singuri” fara familie in Israel.

American din Long Island, Mendel a decis sa se alature IDF dupa ce a locuit cativa ani in Israel.

Spre deosebire de Emmanuel si Atzmon, Mendel nu are experienta militara anterioara. El a fost recrutat cu doar cateva luni inainte de izbucnirea razboiului si de atunci a fost trimis in Gaza ca parte a Batalionului Netzah Yehuda – o unitate IDF care este special conceputa pentru a gazdui militarii religiosi. De asemenea, el a cerut CNN sa nu-si publice numele complet din cauza serviciului sau activ.

El a spus ca atunci cand a fost recrutat, nu credea ca va fi implicat intr-un razboi. Dar lucrurile s-au schimbat pe 7 octombrie, a spus el.  
 
„Inca tin ostatici acolo. Ce vrei sa facem noi? Daca ne dam inapoi si ei inca ne au ostaticii? Ce ai face daca ai fi tu? Ce ti-ai dori sa faca familia ta daca esti tu?”

Conversatii dificile

Potrivit IDF, 224 de militari israelieni au fost ucisi in Gaza de la inceputul operatiunii la sol la sfarsitul lunii octombrie.

Printre acestia, a spus Atzmon, se numara si cel mai bun prieten al sau, care a fost ucis intr-o batalie din sudul Gazei la sfarsitul lunii decembrie.

Atzmon a spus pentru CNN ca cei doi au avut multe conversatii despre razboi si despre civilii prinsi in el – ceva pe care el considera ca parte a datoriilor lor de soldati.

„Este obligatia noastra sa ne gandim la asta si sa o discutam pentru ca distanta dintre a lupta pentru cei dragi si a ucide oameni pentru razbunare este foarte, foarte mica”, a spus el in timpul unui interviu la Ierusalim miercuri, la doar cateva zile dupa ce s-a intors de la el. implementare.

El a spus ca considera ca soldatii individuali si armata in general trebuie sa poarte continuu conversatii despre ce este forta proportionala.

„Pentru ca daca nu o facem, daca intram in Gaza si facem tot ce vrem din pura razbunare, atunci vom fi la fel de rai ca Hamas. Si nu suntem. Nu ii voi lasa sa ma transforme intr-un criminal”, a spus el.

Dar multi din afara Israelului sustin ca limitele proportionalitatii au fost depasite. Intr-o manifestare fara precedent de disidenta coordonata, peste 800 de oficiali din Statele Unite si Europa au semnat o critica usturatoare a politicii occidentale fata de Israel si Gaza, acuzand guvernele lor de posibile complicitate la crime de razboi.

Emmanuel a spus ca si el simpatizeaza cu civilii nevinovati. Dar el a spus ca crede ca lupta impotriva razboiului asa cum este condus in prezent este singura optiune.

El a spus ca guvernele israeliene succesive au gresit cand au crezut ca mentinerea Gaza inchisa si blocata va „gestiona” situatia.

„Nu cred ca Churchill sau Roosevelt au crezut ca il pot gestiona pe Hitler. Nu trebuie sa-ti gestionezi inamicii. Fie ii lasam sa ne sterga tara, fie ii invingem”, a spus el. „Si sa fie clar, nu suntem in razboi cu poporul palestinian din Gaza. Razboiul nostru este cu Hamas. Nimeni nu vrea sa omoare un civil nevinovat, o femeie nevinovata, un copil nevinovat – dar daca trebuie sa ducem un razboi, exista victime. ”

Mendel, de departe cel mai tanar din trio, a spus ca simte cu tarie nedreptatea „oribila” a mortii oamenilor nevinovati.

„Razboaiele nu ar trebui sa aiba loc, (Hamas) nu ar fi trebuit sa inceapa asta si nimic din toate acestea nu s-ar fi intamplat”, a spus el. „Si nu cred ca inceperea ei justifica moartea vreunui civil, dar este un razboi si razboiul este un lucru oribil, brutal, dar ori este asta, ori ne-ar fi masacrat pe ceilalti cu zambetul pe buze.”

Mai presus de toate, el a spus ca vrea doar sa se incheie razboiul. A spus ca ii este dor de familia lui, mai ales de mama lui.

„Ea este cea mai buna dintre toate”, a spus el. „Si ea face cel mai bun challah din lume”, a adaugat el, referindu-se la painea traditionala evreiasca impletita, servita la ocazii speciale.

Lui Mendel i-au mai ramas vreo doi ani de la serviciul militar. Daca razboiul se va incheia pana cand el va termina este o ghicire de oricine.