UE risca sa deschida usa unei discriminari sporite si profiluri rasiale in ceea ce este descris ca un „atac potential ireversibil” la adresa sistemului international care ofera azil si protectie refugiatilor, au spus organizatiile pentru drepturile omului. Saptesprezece ONG-uri au tras impreuna un semnal de alarma inainte de ceea ce se asteapta sa fie una dintre ultimele intalniri cu privire la textul unui pachet de legi controversate asupra migratiei deja agreat de majoritatea liderilor UE.
Intr-o declaratie comuna de miercuri, organizatiile spun ca sunt ingrijorate de faptul ca legile sunt pe cale sa fie infundate intr-un compromis inacceptabil pentru a asigura sprijinul statelor membre si al europarlamentarilor.
Directorul biroului UE al Amnesty International, Eve Geddie, a declarat: „De ani de zile, UE a incercat sa convina asupra unui nou sistem pentru a raspunde persoanelor care se muta sau fug in Europa. Acordul aflat acum pe masa ar inrautati in multe privinte legislatia existenta si risca sa sporeasca suferinta la granitele europene.”
Liderii UE au petrecut sapte ani incercand sa reformeze legile privind migratia si au reusit sa obtina sprijinul majoritar pentru planurile lor, in ciuda obiectiilor Ungariei si Poloniei din acest an.
Legile includ relocarea refugiatilor si migrantilor din tara de sosire, cum ar fi Italia sau Grecia, in restul UE, cu penalitati de 20.000 de euro pe cap pentru acele tari care refuza sa-si primeasca cota.
Acestea implica, de asemenea, reguli mai stricte privind returnarea persoanelor care nu se califica pentru azil, un set unic de reguli care reglementeaza procesarea veniturilor la frontiera si o strategie centrala mai degraba decat nationala in cazul unei cresteri bruste a numarului. de oameni sositi, cum ar fi cel vazut in 2015 cand 1,3 milioane de oameni, multi fugind de razboiul din Siria, au venit pe continent.
Pentru a obtine legile cu privire la actele statutare, este necesara si aprobarea Parlamentului European. Sursele spun ca exista inca diferente majore cu deputatii europeni inainte de o intalnire critica, cunoscuta sub numele de trilog, pentru a elabora formularea finala a legilor de joi.
Una dintre obiectiile parlamentului se refera la un nou regulament de „screening” in temeiul caruia politistii ar avea voie sa retina pe cineva pana la cinci zile daca nu detin documente care sa demonstreze rezidenta sau cetatenia.
„Ei [deputatii europeni] sunt ingrijorati ca acest lucru ar putea duce la discriminare. Daca cineva se prezenta intr-un oras sau intr-un sat care nu parea „local”, ar putea fi chestionat”, a spus un diplomat.
Organizatiile umanitare si-au adaugat vocea, spunand ca „screeningul” ar putea discrimina milioane de cetateni din UE de etnie minoritara sau de culoare care calatoresc in interiorul blocului. Ar putea duce la profilarea rasiala de catre politie si organele de imigrare, sustin ei, „deoarece oricine pare „strain” ar putea fi oprit si verificat pentru documente de calatorie/sedere”.
Organizatiile, care includ Amnesty International, Border Violence Monitoring Network, EuroMed Rights, Jesuit Refugee Service Europe, Platforma pentru cooperare internationala privind migrantii fara documente (Picum) si Salvati Copiii, au ridicat, de asemenea, obiectii fata de alte aspecte ale reformelor propuse, inclusiv definitia. a ceea ce este o „tara sigura” in care oamenii pot fi returnati.
Organizatiile sunt, de asemenea, ingrijorate de „externalizarea” controlului migratiei, dupa ce Italia a anuntat luna trecuta ca a incheiat un acord pentru a amplasa centre de primire in Albania.
Michele LeVoy, director la Picum, a declarat: „Acest pact reflecta obsesia Europei pentru deportari, bazata pe presupunerea ca, daca nu te califica pentru protectie internationala, atunci nu ai dreptul de a ramane in UE. Ceea ce aceasta abordare ignora in mod flagrant este faptul ca oamenii se muta din multe motive diferite si pot avea dreptul de a accesa permise de sedere, altele decat cele legate de azil.”
Legislatia privind migratia se numara printre zecile de proiecte legislative care trec prin sistemul UE, pe fondul presiunilor exercitate de UE pentru ca noi legi sa fie aprobate pana la sfarsitul anului, cu retusarea finala a textului fiind finalizata pana in a doua saptamana din februarie.
Alegerile parlamentare europene din iunie au redus calendarul de legiferare. Diplomatii spun ca va dura pana la ultima sesiune a Parlamentului European din aprilie pentru a obtine proiectele de lege prin procesul de verificare si traducere juridica.