Constitutia Romaniei 1991

 

PARLAMENTUL ROMANIEI

TITLUL I
PRINCIPII GENERALE


Art. 1 - Statul Roman
(1) Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
(2) Forma de guvernamant a statului roman este republica.
(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile omului , libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme si sunt garantate.

Art. 2 - Suveranitatea
(1) Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative si prin referendum.
(2) Nici un grup si nici o persoana nu pot exercita suveranitatea in numele poporului.

Art. 3 - Teritoriul
(1) Teritoriul Romaniei este inalienabil.
(2) Frontierele tarii sunt consfintite prin lege organica, cu respectarea principiilor si a celorlalte norme general admise ale dreptului international.
(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete. In conditiile legii, unele orase sunt declarate municipii.
(4) Pe teritoriul statului roman nu pot fi stramutate sau colonizate populatii straine.

Art. 4 - Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului roman.
(2) Romania este patria comuna si indivizibila a tuturor cetatenilor sai, fara deosebire de rasa, de nationalitate, de origine etnica,de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenta politica, de avere sau de origine sociala.

Art. 5 - Cetatenia
(1) Cetatenia romana se dobandeste, se pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de legea organica.
(2) Cetatenia romana nu poate fi retrasa aceluia care a dobandit-o prin nastere.

Art. 6 - Dreptul la identitate
(1) Statul recunoaste si garanteaza persoanelor apartinand minoritatilor nationale dreptul la pastrarea, la dezvoltarea si la exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase.
(2) Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea persoanelor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani.

Art. 7 - Romanii din strainatate
Statul sprijina intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii si actioneaza pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii lor etnice, culturale, lingvistice si religioase, cu respectarea legilor statului ai carui cetateni sunt.

Art. 8 - Pluralismul si partidele politice
(1) Pluralismul in societatea romaneasca este o conditie si o garantie a democratiei constitutionale.
(2) Partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in conditiile legii. Ele contribuie la definirea si la exprimarea vointei politice a cetatenilor, respectand suveranitatea nationala, integritatea teritoriala, ordinea de drept si principiile democratiei.

Art. 9 - Sindicatele
Sindicatele se constituie si isi desfesoara activitatea potrivit cu statutele lor, in conditiile legii. Ele contribuie la apararea drepturilor si la promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor.

Art. 10 - Relatii internationale
Romania intretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si, in acest cadru, relatii de buna vecinatate, intemeiate pe principiile si pe celelalte norme general admise ale dreptului international.

Art. 11 - Dreptul international si dreptul intern
(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.

Art. 12 - Simboluri nationale
(1) Drapelul Romaniei este tricolor; culorile sunt asezate vertical, in ordinea urmatoare incepand de la lance: albastru, galben, rosu.
(2) Ziua nationala a Romaniei este 1 Decembrie.
(3) Imnul national al Romaniei este "Desteapta-te romane".
(4) Stema tarii si sigiliul statului sunt stabilite prin legi organice.

Art. 13 - Limba oficiala
In Romania, limba oficiala este limba romana.

Art. 14 - Capitala
Capitala Romaniei este municipiul Bucuresti.

TITLUL II
DREPTURILE, LIBERTATILE SI INDATORIRILE FUNDAMENTALE

CAPITOLUL I
DISPOZITII COMUNE


Art. 15 - Universalitatea
(1) Cetatenii beneficiaza de drepturile si de libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea.
(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale mai favorabile.

Art. 16 - Egalitatea in drepturi
(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia romana si domiciuliul in tara.

Art. 17 - Cetatenii romani in strainatate
Cetatenii romani se bucura in strainatate de protectia statului roman si trebuie sa-si indeplineasca obligatiile, cu exceptia acelora care nu sunt compatibile cu absenta lor din tara.

Art. 18 - Cetatenii straini si apatrizii
(1) Cetatenii straini si apatrizii care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi.
(2) Dreptul la azil se acorda si se retrage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care Romania este parte.

Art. 19 - Extradarea si expulzarea
(1) Cetateanul roman nu poate fi extradat sau expulzat din Romania.
(2) Cetatenii straini si apatrizii pot fi extradati numai in baza unei conventii internationale sau in conditii de reciprocitate.
(3) Expulzarea sau extradarea se hotaraste de justitie.

Art. 20 - Tratatele internationale privind drepturile omului
(1) Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in corcondanta cu Declararia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si celelalte tratate la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale.

Art. 21 - Accesul liber la justitie
(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

CAPITOLUL II
DREPTURILE SI LIBERTATILE FUNDAMENTALE


Art. 22 - Dreptul la viata si la integritate fizica si psihica
(1) Dreptul la viata, precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanei sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi supus torturii si nici unui fel de pedeapsa sau de tratament inuman ori degradant.
(3) Pedeapsa cu moartea este interzisa.

Art. 23 - Libertatea individuala
(1) Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.
(2) Perchezitionarea, retinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai in cazurile si cu procedura prevazute de lege.
(3) Retinerea nu poate depasi 24 de ore.
(4) Arestarea se face in temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru o durata de cel mult 3 zile. Asupra legalitatii mandatului, arestatul se poate plange judecatorului, care este obligat sa se pronunte prin hotarare motivata. Prelungirea arestarii se aproba numai de instanta de judecata.
(5) Celui retinut sau arestat i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen; invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu.
(6) Eliberarea celui retinut sau arestat este obligatorie, daca motivele acestor masuri au disparut.
(7) Persoana arestata preventiv are dreptul sa ceara punerea sa in libertate provizorie, sub control financiar sau pe cautiune.
(8) Pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de condamnare, persoana este considerata nevinovata.
(9) Nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decat in conditiile si in temeiul legii.

Art. 24 - Dreptul la aparare
(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

Art. 25 - Libera circulatie
(1) Dreptul la libera circulatie, in tara si in strainatate este garantat. Legea stabileste conditiile exercitarii acestui drept.
(2) Fiecarui cetatean ii este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinte in orice localitate din tara, de a emigra, precum si de a reveni in tara.

Art. 26 - Viata intima, familiala si privata
(1) Autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima, familiala si privata.
(2) Persoana fizica are dreptul sa dispuna de ea insasi, daca nu incalca drepturile si libertatile altora, ordinea publica sau bunele moravuri.

Art. 27 - Inviolabilitatea domiciliului
(1) Domiciliul si resedinta sunt inviolabile. Nimeni nu poate patrunde sau ramane in domiciliul ori in resedinta unei persoane fara invoirea acesteia.
(2) La prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege in urmatoarele situatii:
a) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotarari judecatoresti;
b) pentru inlaturarea unei primejdii privind viata, integritatea fizica sau bunurile unei persoane;
c) pentru apararea sigurantei nationale sau a ordinii publice;
d) pentru prevenirea raspandirii unei epidemii.
(3) Perchezitiile pot fi ordonate exclusiv de magistrat si pot fi efectuate numai in formele prevazute de lege.
(4) Perchezitiile in timpul noptii sunt interzise, afara de cazul delictului flagrant.

Art. 28 - Secretul corespondentei
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor telefonice si al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.

Art. 29 - Libertatea constiintei
(1) Libertatea gandirii si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma. Nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea constiintei este garantata; ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranta si de respect reciproc.
(3) Cultele religioase sunt libere si se organizeaza potrivit statutelor proprii, in conditiile legii.
(4) In relatiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de invrajbire religioasa.
(5) Cultele religioase sunt autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia, inclusiv prin inlesnirea asistentei religioase in armata, in spitale, in penitenciare, in azile si in orfelinate.
(6) Parintii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educatia copiilor minori a caror raspundere le revine.

Art. 30 - Libertatea de exprimare
(1) Libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orce fel este interzisa.
(3) Libertarea presei impica si libertatea de a infiinta publicatii.
(4) Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
(5) Legea nu poate impune mijloacelor de comunicare in masa obligatia de a face publica sursa finantarii. (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
(7) Sunt interzise de lege defaimarea tarii si a natiunii, indemnul la razboi de agresiune, la ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, incitarea la descriminare, la separatism teritorial sau la violenta publica, precum si manifestarile obscene, contrare bunelor moravuri.
(8) Raspunderea civila pentru informatia sau pentru creatia adusa la cunostinta publica revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestarii artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, in conditiile legii. Delictele de presa se stabilesc prin lege.

Art. 31 - Dreptul la informatie
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Autoritatile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes national.
(3) Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau siguranta nationala.
(4) Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate sa asigure informarea corecta a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio si de televiziune sunt autonome. Ele trebuie sa garanteze grupurilor sociale si politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii si controlul parlamentar asupra activitatii lor se reglementeaza prin lege organica.

Art. 32 - Dreptul la invatatura
(1) Dreptul la invatatura este asigurat prin invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel profesional, prin invatamantul superior, precum si prin alte forme de instructie si perfectionare.
(2) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana. In conditiile legii, invatamantul se poate desfasura si intr-o limba de circulatie internationala.
(3) Dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a invata limba lor materna si dreptul de a putea fi instruite in aceasta limba sunt garantate; modalitatile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege.
(4) Invatamantul de stat este gratuit, potrivit legii.
(5) Institutiile de invatamant, inclusiv cele particulare, se infiinteaza si isi desfasoara activitatea in conditiile legii.
(6) Autonomia universitara este garantata.
(7) Statul asigura libertatea invatamantului religios, potrivit cerintelor specifice fiecarui cult. In scolile de stat, invatamantul religios este organizat si garantat prin lege.

Art. 33 - Dreptul la ocrotirea sanatatii
(1) Dreptul la ocrotirea sanatatii este garantat.
(2) Statul este obligat sa ia masuri pentru asigurarea igienei si a sanatatii publice.
(3) Organizarea asistentei medicale si a sistemului de asigurari sociale pentru boala, accident, maternitate si recuperare, controlul exercitarii profesiilor medicale si a activitatilor paramedicale, precum si alte masuri de protectie a sanatatii fizice si mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.

Art. 34 - Dreptul la vot
(1) Cetatenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele condamnate, prin hotarare judecatoreasca definitiva, la pierderea drepturilor electorale.

Art. 35 - Dreptul de a fi ales
(1) Au dreptul de a fi alesi cetatenii cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in art. 16 alin.(3), daca nu le este interzisa asocierea in partide politice, potrivit art. 37 alin.(3).
(2) Candidatii trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de cel putin 23 de ani, pentru a fi alesi in Camera Deputatilor sau in organele locale, si la varsta de cel putin 35 de ani pentru a fi alesi in Senat sau in functia de Presedinte al Romaniei.

Art. 36 - Libertatea intrunirilor
Mitingurile, demonstratiile, procesiunile, sau orice alte intruniri sunt libere sau se pot organiza si desfasura numai in mod pasnic, fara nici un fel de arme.

Art. 37 - Dreptul de asociere
(1) Cetatenii se pot asocia liberi in partide politice, in sindicate si in alte forme de asociere.
(2) Partidele sau organizatiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militeaza impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitatii, a integritatii sau a independentei Romaniei sunt neconstitutionale.
(3) Nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.
(4) Asociatiile cu caracter secret sunt interzise.

Art. 38 - Munca si protectia sociala a muncii
(1) Dreptul la munca nu poate fi ingradit. Alegerea profesiei si alegerea locului de munca sunt libere.
(2) Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si alte situatii specifice.
(3) Durata normala a zilei de lucru este, in medie, de cel mult 8 ore.
(4) La munca egala, femeile au salariu egal cu barbatii.
(5) Dreptul la negocieri colective in materie de munca si caracterul obligatoriu al conventiilor colective sunt garantate.

Art. 39 - Interzicerea muncii fortate
(1) Munca fortata este interzisa.
(2) Nu constituie munca fortata:
a) serviciul cu caracter militar sau activitatile desfasurate in locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu presteaza serviciul militar obligatoriu din motive religioase;
b) munca unei persoane condamnate, prestata in conditii normale, in perioada de detentie sau de libertate conditionata;
c) prestatiile impuse in situatia creata de calamitati ori de alt pericol, precum si cele care fac parte din obligatiile civile normale stabilite de lege.

Art. 40 - Dreptul la greva
(1) Salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor profesionale, economice si sociale.
(2) Legea stabileste conditiile si limitele exercitarii acestui drept, precum si garantiile necesare asigurarii serviciilor esentiale pentru societate.

Art. 41 - Protectia proprietatii private
(1) Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.
(2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Cetatenii straini si apatrizi nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.
(3) Nimeni nu poate fi expropriat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire.
(4) Pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare, cu obligatia de a despagubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor, precum si pentru alte daune imputabile autoritatii.
(5) Despagubirile prevazute in alineatele (3) si (4) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, in caz de divergenta, prin justitie.
(6) Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.
(7) Averea dobandita licit nu poate fi confiscata. Caracterul licit al dobandirii se prezuma.
(8) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile legii.

Art. 42 - Dreptul la mostenire
Dreptul la mostenire este garantat.

Art. 43 - Nivelul de trai
(1) Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent.
(2) Cetatenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate platit, la asistenta medicala in unitatile sanitare de stat, la ajutor de somaj si la alte forme de asistenta sociala prevazute de lege.

Art. 44 - Familia
(1) Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea, educatia si instruirea copiilor.
(2) Conditiile de incheiere, de desfacere si de nulitate a casatoriei se stabilesc prin lege. Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa casatoria civila.
(3) Copiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie.

Art. 45 - Protectia copiilor si tinerilor
(1) Copiii si tinerii se bucura de un regim special de protectie si de asistenta in realizarea drepturilor lor.
(2) Statul acorda alocatii de stat pentru copii si ajutoare pentru ingrijirea copilului bolnav ori handicapat. Alte forme de protectie sociala a copiilor si a tinerilor se stabilesc prin lege.
(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor in activitati care le-ar dauna sanatatii, moralitatii sau care le-ar pune in primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise.
(4) Minorii sub varsta de 15 ani nu pot fi angajati ca salariati.
(5) Autoritatile publice au obligatia sa contribuie la asigurarea conditiilor pentru participarea libera a tinerilor la viata politica, sociala, economica, culturala si sportiva a tarii.

Art. 46 - Protectia persoanelor handicapate
Persoanele handicapate se bucura de protectie speciala. Statul asigura realizarea unei politici nationale de prevenire, de tratament, de readaptare, de invatamant, de instruire si de integrare sociala a handicapatilor, respectand drepturile si indatoririle ce revin parintilor si tutorilor.

Art. 47 - Dreptul de petitionare
(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele subsemnatilor.
(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.
(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taza.
(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.

Art. 48 - Dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica
(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal al unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.
(2) Conditiile si limitele exercitatii acestui drept se stabilesc prin lege organica.
(3) Statul raspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare savarsite in procesele penale.

Art. 49 - Restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati
(1) Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai prin lege si numai daca se impune, dupa caz, pentru:
apararea sigurantei nationale, a ordinii, a sanatatii ori a moralei publice, a drepturilor si a libertatilor cetatenilor; desfasurarea instructiei penale; prevenirea consecintelor unei calamitati naturale ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrangerea trebuie sa fie proportionala cu situatia care a determinat-o si nu poate atinge existenta dreptului sau a libertatii.

CAPITOLUL III
INDATORIRILE FUNDAMENTALE


Art. 50 - Fidelitatea fata de tara
(1) Fidelitatea fata de tara este sacra.
(2) Cetatenii carora le sunt incredintate, precum si militarii, raspund de indeplinirea cu credinta a obligatiilor ce le revin si, in acest scop, vor depune juramantul cerut de lege.

Art. 51 - Respectarea Constitutiei si a legilor
Respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.

Art. 52 - Apararea tarii
(1) Cetatenii au dreptul si obligatia sa apere Romania.
(2) Serviciul militar este obligatoriu pentru barbati, cetateni romani, care au indeplinit varsta de 20 de ani, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.
(3) Pentru pregatirea in cadrul serviciului militar activ, cetatenii pot fi incorporati pana la varsta de 35 de ani.

Art. 53 - Contributii financiare
(1) Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin taxe, la cheltuielile publice.
(2) Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale.
(3) Oricare alte pretentii sunt interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale.

Art. 54 - Exercitarea drepturilor si a libertatilor
Cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizi trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara a incalca drepturile si libertatile celorlalti.

CAPITOLUL IV
AVOCATUL POPORULUI


Art. 55 - Numirea si rolul
(1) Avocatul Poporului este numit de Senat, pe o durata de 4 ani, pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor.
Organizarea si functionarea institutiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organica.
(2) Avocatul Poporului nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.

Art. 56 - Exercitarea atributiilor
(1) Avocatul Poporului isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate in drepturi si in libertatile lor, in limitele stabilite de lege.
(2) Autoritatile publice sunt obligate sa asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar in exercitarea atributiilor sale.

Art. 57 - Raportul in fata Parlamentului
Avocatul Poporului prezinta celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot contine recomandari privind legislatia sau masuri de alta natura, pentru ocrotirea drepturilor si libertatilor cetatenilor.

TITLUL III
AUTORITATILE PUBLICE

CAPITOLUL I
PARLAMENTUL

Sectiunea I
Organizare si functionare


Art. 58 - Rolul si structura
(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.
(2) Parlamentul este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat.

Art. 59 - Alegerea Camerelor
(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in parlament au dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii electorale. Cetatenii unei minoritati nationale pot fi reprezentati numai de o singura organizatie.
(3) Numarul deputatilor si al senatorilor se stabileste prin legea electorala, in raport cu populatia tarii.

Art. 60 - Durata mandatului
(1) Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care porte fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.
(2) Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se intruneste, la convocarea Presedintelui Romaniei in cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerelor se prelungeste pana la intrunirea legala a noului Parlament. In aceasta perioada nu poate fi revizuita Constitutia si nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative inscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent isi continua procedura in noul Parlament.

Art. 61 - Organizarea interna
(1) Organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerelor sunt prevazute in bugetele aprobate de acestea.
(2) Fiecare Camera isi alege un birou permanent. Presedintele Camerei Deputatilor si Presedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalti membri ai birourilor permanente sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocati inainte de expirarea mandatului.
(3) Deputatii si senatorii se pot organiza in grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecarei Camere.
(4) Fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune.
(5) Birourile permanente si comisiile parlamentare se alcatuiesc potrivit configuratiei politice a fiecarei Camere.

Art. 62 - Sedinte comune
(1) Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate si in sedinte comune. In sedintele comune, lucrarile se desfasoara potrivit unui regulament adoptat cu votul majoritatii deputatilor se senatorilor.
(2) Camerele se intalnesc la sedinte comune pentru:
a) primirea mesajului Presedintelui Romaniei;
b) aprobarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) declararea mobilizarii generale sau partiale;
d) declararea starii de razboi;
e) suspendarea sau incetarea ostilitatilor militare;
f) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si ale Curtii de Conturi;
g) numirea, la propunerea Presedintelui Romaniei, a directorului Serviciului Roman de Informatii si exercitarea controlului asupra activitatii asupra acestui serviciu;
h) indeplinirea lator atributii care, potrivit Constitutiei sau regulamentului se exercita in sedinte comune.

Art. 63 - Sesiuni
(1) Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc in 2 sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune incepe in luna februarie si nu poate depasi sfarsitul lunii iunie. A doua sesiune incepe in luna septembrie si nu poate depasi sfarsitul lunii decembrie.
(2) Camera Deputatilor si Senatul se intrunesc si in sesiuni extraordinare, la cererea Presedintelui Romaniei, a biroului permanent al fiecarei Camere ori a cel putin o treime din numarul deputatilor sau al senatorilor.
(3) Convocarea Camerelor se face de presedintii acestora.

Art. 64 - Actele juridice si cvorumul legal
Camera Deputatilor si Senatul adopta legi, hotarari si motiuni, in prezenta majoritatii membrilor.

Art. 65 - Caracterul public al sedintelor
(1) Sedintele celor doua Camere sunt publice.
(2) Camerele pot hotara ca anumite sedinte sa fie secrete.

Sectiunea a 2-a
Statutul deputatilor si al senatorilor


Art. 66 - Mandatul reprezentativ
(1) In exercitarea mandatului, deputatii se senatorii sunt in serviciul poporului.
(2) Orice mandat imperativ este nul.

Art. 67 - Mandatul deputatilor si al senatorilor
(1) Deputatii si senatorii intra in exercitiul mandatului la data intrunirii legale a Camerei din care fac parte sub conditia validarii.
(2) Calitatea de deputat sau de senator inceteaza la data intrunirii legale a Camerelor nou alese sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.

Art. 68 - Incompatibilitati
(1) Numeni nu poate fi, in acelasi timp, deputat si senator.
(2) Calitatea de deputat sau senator este incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de membru al Guvernului.
(3) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.

Art. 69 - Imunitatea parlamentara
(1) Deputatul sau senatorul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata, penala ori contraventionala, fara incuviintarea Camerei din care face parte, dupa ascultarea sa. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie.
(2) In caz de infractiune flagranta, deputatul sau senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei. Ministrul justitiei va informa neantarziat pe presedintele Camerei asupra retinerii si a perchezitiei. In cazul in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.

Art. 70 - Independenta opiniilor
Deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului.

Art. 71 - Indemnizatia si celelalte drepturi
Deputatii si senatorii primesc o indemnizatie lunara. Cuantumul indemnizatiei si celelalte drepturi se stabilesc prin lege.

Sectiunea a 3-a
Legiferarea


Art. 72 - Categorii de legi
(1) Parlamentul adopta legi constitutionale, legi organice si legi ordinare.
(2) Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constitutiei.
(3) Prin lege organica se reglementeaza:
a) sistemul electoral;
b) organizarea si functionarea partidelor politice;
c) organizarea si desfasurarea referendumului;
d) organizarea Guvernului si a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii;
e) regimul starii de asediu si al celei de urgenta;
f) infractiunile, pedepsele si regimul executarii acestora;
g) acordarea amnistiei sau a gratierii colective;
h) organizarea si functionarea Consiliului Suprem al Magistraturii, a instantelor judecatoresti, a Ministerului Public si a Curtii de Conturi;
i) statutul functionarilor publici;
j) contenciosul administrativ;
k) regimul juridic general al proprietatii si al mostenirii;
l) regimul general privind raporturile de munca sindicale si protectia sociala;
m) organizarea generala a invatamantului;
n) regimul general al cultelor;
o) organizarea administratiei locale, a teritoriului, precum si regimul general privind autonomia locala;
p) modul de stabilire a zonei economice exclusive;
r) celelalte domenii pentru care, in Constitutie, se prevede adoptarea de legi organice.

Art. 73 - Initiativa legislativa
(1) Initiativa legislativa apartine Guvernului, deputatilor, senatorilor, precum si unui mumar de cel putin 250.000 de cetateni cu drept de vot. Cetatenii care isi manifesta dreptul la initiativa legislaltiva trebuie sa provina din cel putin un sfert din judetele tarii, iar in fiecare din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 10.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.
(2) Nu pot face obiectul initiativei legislative a cetatenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea.
(3) Guvernul isi exercita initiativa legislativa prin trimiterea proiectului de lege catre una dintre Camere.
(4) Deputatii, senatorii si cetatenii care exercita dreptul la initiativa legislativa pot prezenta propuneri legislative numai in forma ceruta pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun intai adoptarii in Camera in care au fost prezentate.

Art. 74 - Adoptarea legilor si a hotararilor
(1) Legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere.
(2) Legile ordinare si hotararile se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera.
(3) La cererea Guvernului sau din proprie initiativa, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta, stabilita potrivit regulamentului fiecarei Camere.

Art. 75 - Trimiterea proiectelor de legi si a propunerilor legislative de la o Camera la cealalta.
Proiectele de legi sau propunerile legislative adoptate de una din Camere se trimit celeilalte Camere a Parlamentului. Daca aceasta din urma respinge proiectul de lege sau propunerea legislativa, ele se trimit pentru o noua dezbatere, Camerei care le-a adoptat. O noua respingere este definitiva.

Art. 76 - Medierea
(1) Daca una dintre Camere adopta un proiect de lege sau o propunere legislativa intr-o redactare diferita de cea adoptata de cealalta Camera, presedintii Camerelor vor initia, prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere.
(2) In cazul in care comisia nu ajunge la un acord sau daca una din Camere nu aproba raportul comisiei de mediere, textele aflate in divergenta se supun dezbaterii Camerei Deputatilor si Senatului, in sedinta comuna, care vor adopta textul definitiv cu votul majoritatii prevazute la art. 74 alineatele (1) sau (2).

Art. 77 - Promulgarea legii
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Parlamentului Romaniei. Promulgarea legii se face in termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii.
(3) Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii ori daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea legii se face in cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constitutionale, prin care i s-a confirmat constitutionalitatea.

Art. 78 - Intrarea in vigoare a legii
Legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la data publicarii sau la data prevazuta in textul ei.

Art. 79 - Consiliul Legislativ
(1) Consiliul Legislativ este un organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii. El tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei.
(2) Infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organica.

CAPITOLUL II
PRESEDINTELE ROMANIEI


Art. 80 - Rolul Presedintelui
(1) Presedintele Romaniei reprezinta statul Roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii.
(2) Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

Art. 81 - Alegerea Presedintelui
(1) Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat.
(2) Este declarat ales candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor inscrisi in listele electorale.
(3) In cazul in care nici unul dintre candidati nu au intrunit aceasta majoritate, se organizeaza al doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numarului de voturi obtinute in primul tur. Este declarat ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.
(4) Nici o persoana nu poate indeplini functia de Presedinte al Romaniei decat pentru cel mult doua mandate. Acestea pot fi si succesive.

Art. 82 - Validarea mandatului si depunerea juramantului
(1) Rezultatul alegerilor pentru functia de presedinte al Romaniei este validat de Curtea Constitutionala.
(2) Candidatul a carei alegere a fost validata depune in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, urmatorul juramant:
"Jur sa-mi daruiesc toata puterea si priceperea pentru propasirea spirituala si materiala a poporului roman, sa respect Constitutia si legile tarii, sa apar democratia, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, suveranitatea, independenta, unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei. Asa sa ne ajute Dumnezeu !"

Art. 83 - Durata mandatului
(1) Mandatul Presedintelui Romaniei este de 4 ani si se exercita de la data depunerii juramantului.
(2) Presedintele Romaniei isi exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou ales.
(3) Mandatul Presedintelui Romaniei poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofa.

Art. 84 - Incompatibilitati si imunitati
(1) In timpul madatului, Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.
(2) Presedintele Romaniei se bucura de imunitate. Prevederile art. 70 se aplica in mod corespunzator.
(3) Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot hotara punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare, cu votul a cel putin doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor. Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie, in conditiile legii. Presedintele este demis de drept la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

Art. 85 - Numirea Guvernului
(1) - Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament.
(2) In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

Art. 86 - Consultarea Guvernului
Presedintele Romaniei poate consulta Guvernul cu privire la problemele urgente si de importanta deosebita.

Art. 87 - Participarea la sedintele Guvernului
(1) Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii.
(2) Presedintele Romaniei prezideaza sedintele Guvernului la care participa.

Art. 88 - Mesaje
Presedintele Romaniei adreseaza Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale natiunii.

Art. 89 - Dizolvarea Parlamentului
(1) Dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura.
(2) In cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singura data.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei si nici in timpul starii de asediu sau al starii de urgenta.

Art. 90 - Referendumul
Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la problemele de interes national.

Art. 91 - Atributii in domeniul politicii externe
(1) Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare
Parlamentului, in termen de 60 de zile.
(2) Presedintele, la propunerea Guvernului, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
(3) Reprezentantii diplomatici ai altor state sunt acreditati pe langa Presedintele Romaniei.

Art. 92 - Atributii in domeniul apararii
(1) Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
(2) El poate declara, cu aprobarea prealabila a Parlamentului, mobilizarea generala sau partiala a fortelor armate. Numai in cazuri exceptionale, hotararea Presedintelui se supune ulterior aprobarii Parlamentului, in cel mult 5 zile de la adoptare.
(3) In caz de agresiune armata indreptata impotriva tarii, Presedintele Romaniei ia masuri pentru respingerea agresiunii si le aduce neintarziat la cunostinta Parlamentului, printr-un mesaj. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in 24 de ore de la declansarea agresiunii.

Art. 93 - Masuri exceptionale
(1) Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara sau in unele localitati, si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia.
(2) Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.

Art. 94 - Alte atributii
Presedintele Romaniei indeplineste si urmatoarele atributii:
a) confera decoratii si titluri de onoare;
b) acorda gradele de maresal, de general si de amiral;
c) numeste in functii publice, in conditiile prevazute de lege;
d) acorda gratierea individuala.

Art. 95 - Suspendarea din functie
(1) In cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei, Presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale. Presedintele poate da Parlamentului explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.
(2) Propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, naantarziat, la cunostinta Presedintelui.
(3) Daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.

Art. 96 - Vacanta functiei
(1) Vacanta functiei de Presedinte al Romaniei intervine in caz de demisie, de demitere din functie, de imposibilitate definitiva a exercitarii atributiilor sau de deces.
(2) In termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanta functiei de Presedinte al Romaniei, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Presedinte.

Art. 97 - Interimatul functiei
(1) Daca functia de Presedinte devine vacanta ori daca Presedintele este suspendat din functie sau daca se afla in imposibilitate temporara de a-si exercita atributiile, interimatul se asigura, in ordine, de presedintele Senatului sau de presedintele Camerei Deputatilor.
(2) Atributiile prevazute la articolele 88 - 90 pot fi exercitate pe durata interimatului functiei prezidentiale.

Art. 98 - Raspunderea presedintelui interimar
Daca persoana care asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei savarseste fapte grave, prin care se incalca prevederile Constitutiei, se aplica articolul 95 si articolul 97.

Art. 99 - Actele Presedintelui
(1) In exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului.
(2) Decretele emise de Presedintele Romaniei in exercitarea atributiilor sale prevazute in articolul 91 alineatele (1) si (2), articolul 92 alineatele (2) si (3), articolul 93 alineatul (1) si articolul 94 literele a), b) si d) se contrasemneaza de primul-ministru.

Art. 100 - Indemnizatia si celelalte drepturi
Indemnizatia si celelalte drepturi ale Presedintelui Romaniei se stabilesc prin lege.

CAPITOLUL III
GUVERNUL


Art. 101 - Rolul si structura
(1) Guvernul, potrivit programului sau de guvernare acceptat de Parlament, asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice.
(2) In indeplinirea atributiilor sale, Guvernul coopereaza cu organismele sociale interesate.
(3) Guvernul este alcatuit din prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.

Art. 102 - Investitura
(1) Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.
(2) Candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului.
(3) Programul si lista Guvernului se dezbat in Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna. Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Art. 103 - Juramantul de credinta
(1) Primul-ministru, ministri si ceilalti membri ai Guvernului vor depune individual, in fata Presedintelui Romaniei, juramantul de la articolul 82.
(2) Guvernul in intregul sau si fiecare membru in parte isi exercita mandatul, incepand de la data depunerii juramantului.

Art. 104 - Incompatibilitati
(1) Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia celei de deputat sau de senator. De asemenea, ea este incompatibila cu exercitarea unei functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial.
(2) Alte incompatibilitati se stabilesc prin lege organica.

Art. 105 - Incetarea functiei de membru al Guvernului
Functia de membru al Guvernului inceteaza in urma demisiei, a revocarii, a pierderii drepturilor electorale, a starii de incompatibilitate, a decesului, precum si in alte cazuri prevazute de lege.

Art. 106 - Primul-ministru
(1) Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce le revin. De asemenea, prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Daca primul-ministru se afla intr-una din situatiile prevazute la articolul 105 sau este in imposibilitate de a-si exercita atributiile, Presedintele Romaniei va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru intermediar, pentru a indeplini atributiile primului-ministru, pana la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilitatii exercitarii atributiilor, inceteaza daca primul-ministru isi reia activitatea in Guvern.
(3) Prevederile alineatului (2) se aplica in mod corespunzator si celorlalti membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioada de cel mult 45 de zile.

Art. 107 - Actele Guvernului
(1) Guvernul adopta hotarari si ordonante.
(2) Hotararile se emit pentru organizarea executarii legilor.
(3) Ordonantele se emit in temeiul unei legi speciale de abilitare, in limitele si in conditiile prevazute de aceasta.
(4) Hotararile si ordonantele adoptate de Guvern se semneaza de primul-ministru, se contrasemneaza de ministrii care au obligatia punerii lor in executare si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta hotararii sau ordonantei. Hotararile care au caracter militar se comunica numai institutiilor interesate.

Art. 108 - Raspunderea membrilor Guvernului
(1) Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputatilor, Senatul si Presedintele Romaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor. Daca s-a cerut urmarirea penala, Presedintele Romaniei poate dispune suspendarea acestora din functie. Trimiterea in judecata a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din functie.
Competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie.
(3) Cazurile de raspundere si pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministeriala.

Art. 109 - Incetarea mandatului
(1) Guvernul isi exercita mandatul pana la data validarii alegerilor parlamentare generale.
(2) Guvernul este demis la data retragerii de Parlament a increderii acordate sau daca primul-ministru se afla intr-una din situatiile prevazute la articolul 105 ori este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile mai mult de 45 de zile.
(3) In situatiile prevazute la alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 102.
(4) Guvernul al carui mandat a incetat potrivit alineatelor (1) si (2) indeplineste numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice pana la depunerea juramantului de membrii noului Guvern.

CAPITOLUL IV
RAPORTURILE PARLAMENTULUI CU GUVERNUL


Art. 110 - Informarea Parlamentului
(1) Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice, in cadrul controlului parlamentar al activitatii lor, sunt obligate sa prezinte informatiile si documentele cerute de Camera Deputatilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul presedintilor acestora. In cazul in care o initiativa legislativa implica modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurarilor sociale de stat, solicitarea informarii este obligatorie.
(2) Membrii Guvernului au acces la lucrarile Parlamentului. Daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie.

Art. 111 - Intrebari si interpelari
(1) Guvernul si fiecare dintre membrii sai sunt obligati sa raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori.
(2) Camera Deputatilor sau Senatul poate adopta o motiune prin care sa-si exprime pozitia cu privire la problema ce a facut obiectul interpelarii.

Art. 112 - Motiunea de cenzura
(1) Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
(2) Motiunea de cenzura poate fi initiata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii.
(3) Motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere.
(4) Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si senatorii care au semnato-o nu mai pot initia, in aceeasi sesiune, o noua motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea potrivit articolului 113.

Art. 113 - Angajarea raspunderii Guvernului
(1) Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata in conditiile articolului 112.
(3) Daca Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat se considera adoptat, iar programul sau declaratia de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.
(4) In cazul in care Presedintele Romaniei cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere.

Art. 114 - Delegarea legislativa
(1) Parlamentul poate adopta o lege speciala de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice.
(2) Legea de abilitare va stabili, in mod obligatoriu, domeniul si data pana la care se pot emite ordonante.
(3) Daca legea de abilitare o cere, ordonantele se supun aprobarii Parlamentului, potrivit procedurii legislative, pana la implinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage incetarea efectelor ordonantei.
(4) In cazuri exceptionale, Guvernul poate adopta ordonante de urgenta. Acestea intra in vigoare numai dupa depunerea lor spre aprobare la Parlament. Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca in mod obligatoriu.
(5) Aprobarea sau respingerea ordonantelor se face printr-o lege in care vor fi cuprinse si ordonantele ale caror efecte au incetat potrivit alineatului (3).

CAPITOLUL V
ADMINISTRATIA PUBLICA


Art. 115 - Structura
(1) Ministerele se organizeaza numai in subordinea Guvernului.
(2) Alte organe de specialitate se pot organiza in subordinea Guvernului ori a ministerelor ca autoritati administrative autonome.

Art. 116 - Infiintarea
(1) Ministerele de infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii. Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate, in subordinea lor, numai daca legea le recunoaste aceasta competenta.
(2) Guvernul si ministerele, cu avizul Curtii de Conturi, pot infiinta organe de specialitate, in subordinea lor, numai daca legea le recunoaste aceasta competenta.
(3) Autoritati administrative autonome se pot infiinta prin lege organica.

Art. 117 - Fortele armate
(1) Armata este subordonata exclusiv vointei poporului pentru garantarea suveranitatii, a independentei si a unitatii statului, a integritatii teritoriale a tarii si a democratiei constitutionale.
(2) Structura sistemului national de aparare, organizarea armatei, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare, precum si statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organica.
(3) Prevederile alineatelor (1) si (2) se aplica, in mod corespunzator, politiei si serviciilor de informatii ale statului, precum si celorlalte componente ale fortelor armate.
(4) Organizarea de activitati militare sau paramilitare in afara unei autoritati statale este interzisa.
(5) Pe teritoriul Romaniei nu pot intra sau trece trupe straine decat in conditiile stabilite de lege.

Art. 118 - Consiliul Suprem de Aparare a Tarii
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si siguranta nationala.

Sectiunea a 2-a
Administratia publica locala


Art. 119 - Principii de baza
Administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice.

Art. 120 - Autoritati comunale si orasenesti
(1) Autoritatile administratiei publice, prin care se realizeaza autonomia locala in comune si in orase, sunt consiliile locale alese si primarii alesi, in conditiile legii.
(2) Consiliile locale si primarii functioneaza, in conditiile legii, ca autoritati administrative autonome si rezolva treburile publice din comune si din orase.
(3) Autoritatile prevazute la alineatul (1) se pot constitui si in subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

Art. 121 - Consiliul judetean
(1) Consiliul judetean este autoritatea administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti, in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.
(2) Consiliul judetean este ales si functioneaza in conditiile legii.

Art. 122 - Prefectul
(1) Guvernul numeste cate un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, din unitatile administrativ-teritoriale.
(3) Atributiile prefectului se stabilesc potrivit legii.
(4) Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.

CAPITOLUL VI
AUTORITATEA JUDECATOREASCA

Sectiunea 1
Instantele judecatoresti


Art. 123 - Infaptuirea justitiei
(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.
(2) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii.

Art. 124 - Statutul judecatorilor
(1) Judecatorii numiti de presedintele Romaniei sunt inviolabili, potrivit legii. Presedintele ca si ceilalti judecatori ai Curtii Supreme de Justitie sunt numiti pe o perioada de 6 ani. Ei pot fi reanvestiti in functie.Promovarea, transferarea si sanctionarea judecatorilor pot fi dispuse numai de Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii.
(2) Functia de judecator este incomparabila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Art. 125 - Instantele judecatoresti
(1) Justitia se realizeaza prin Curtea Suprema de Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
(2) Este interzisa infiintarea de instante extraordinare.
(3) Competenta si procedura de judecata sunt stabilite de lege.

Art. 126 - Caracterul public al dezbaterilor
Sedintele de judecata sunt publice, afara de cazurile prevazute de lege.

Art. 127 - Dreptul la interpret
(1) Procedura judiciara se desfasoara in limba romana.
(2) Cetatenii apartinand minoritatilor nationale , precum si persoanele care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua la cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin interpret; in procesele penale acest drept este asigurat in mod gratuit.

Art. 128 - Folosirea cailor de atac
Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii.

Art. 129 - Politia instantelor
Instantele judecatoresti dispun de politia pusa in serviciul lor.

Sectiunea a 2-a
Ministerul Public


Art. 130 - Rolul Ministerului Public
(1) In activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
(2) Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii.

Art. 131 - Statutul de procuror
(1) Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei.
(2) Functia de procuror este incomparabila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Sectiunea a 3-a
Consiliul Superior al Magistraturii


Art. 132 - Componenta
Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din magistrati alesi, pentru o durata de 4 ani, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna.

Art. 133 - Atributii
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii. In acest caz, lucrarile sunt prezidate, fara drept de vot, de ministrul justitiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste rolul de consiliu de disciplina al judecatorilor. In acest caz, lucrarile sunt prezidate de Presedintele Curtii Supreme de Justitie.

TITLUL IV
ECONOMIA SI FINANTELE PUBLICE


Art. 134 - Economia
(1) Economia Romaniei este o economie de piata.
(2) Statul trebuie sa asigure:
a) libertatea comertului, protectia concurentei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie;
b) protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara;
c) stimularea cercetarii stiintifice nationale;
d) exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national;
e) refacerea si ocrotirea mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic;
f) crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii.

Art. 135 - Proprietatea
(1) Statul ocroteste proprietatea
(2) Proprietatea este publica sau privata.
(3) Proprietatea publica apartine statului sau unitatilor administrativ-teritoriale.
(4) Bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si acelea ce pot fi folosite in interes public, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
(5) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In conditiile legii, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate.
(6) Proprietatea privata este, in conditiile legii, inviolabila.

Art. 136 - Sistemul financiar
(1) Formarea, administrarea, intrebuintarea si controlul resurselor financiare ale statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale si ale institutiilor publice sunt reglementate prin lege.
(2) Moneda nationala este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.

Art. 137 - Bugetul public national
(1) Bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor.
(2) Guvernul elaboreaza anual proiectul bugetului de stat si pe cel al asigurarilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobarii Parlamentului.
(3) Daca legea bugetului de stat si legea bugetului asigurarilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel putin 3 zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale de stat ale anului precedent, pana la adoptarea noilor bugete.
(4) Bugetele locale se elaboreaza , se aproba si se executa in conditiile legii.
(5) Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare.

Art. 138 - Impozite, taxe
(1) Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
(2) Impozitele si taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judetene, in limitele sau in conditiile legii.

Art. 139 - Curtea de Conturi
(1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. In conditiile legii, Curtea exercita si atributii jurisdictionale.
(2) Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public national din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate.
(3) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza despre cele constatate.
(4) Membrii Curtii de Conturi, numiti de Parlament, sunt independenti si inamovibili, potrivit legii. Ei sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.

TITLUL V
CURTEA CONSTITUTIONALA


Art. 140 - Structura
(1) Curtea Constitutionala se compune din noua judecatori, numiti pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.
(2) Trei judecatori sunt numiti de Camera Deputatilor, trei de Senat si trei de Presedintele Romaniei.
(3) Judecatorii Curtii Constitutionale aleg, prin vot secret, presedintele acesteia, pentru o perioada de 3 ani.
(4) Curtea Constitutionala se innoieste cu o treime din judecatorii ei, din 3 in 3 ani, in conditiile prevazute de legea organica a Curtii.

Art. 141 - Conditii pentru numire
Judecatorii Curtii Consitutionale trebuie sa aiba pregatire juridica superioara, inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul juridic superior.

Art. 142 - Incompatibilitati
Functia de judecator al Curtii Constitutionale este incompatibila cu oricare alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul juridic superior.

Art. 143 - Independenta si inamovibilitatea
Judecatorii Curtii Constitutionale sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe durata acestuia.

Art. 144 - Atributii
Curtea Constitutionala are urmatoarele atributii:
a) se pronunta asupra constitutionalitatii legilor, inainte de promulgarea acestora, la sesizarea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre presedintii celor doua Camere, a Guvernului, a Curtii Supreme de Justitie, a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori, precum si, din oficiu, asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei;
b) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori;
c) hotaraste asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti privind neconstitutionalitatea legilor si a ordonantelor;
d) vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului;
e) constata existenta imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunica cele constatate Parlamentului si Guvernului;
f) da aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei;
g) vegheaza la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si confirma rezultatele acestuia;
h) verifica indeplinirea conditiilor pentru exercitarea initiativei legislative de catre cetateni;
i) hotaraste asupra contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic.

Art. 145 - Deciziile Curtii Constitutionale
(1) In cazurile de neconstitutionalitate constatate potrivit articolului 144 literele a) si b), legea sau regulamentul se trimite spre reexaminare. Daca legea este adoptata in aceeasi forma, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere, obiectia de neconstitutionalitate este inlaturata, iar promulgarea devine obligatorie.
(2) Deciziile Curtii Constitutionale sunt obligatorii si au putere numai pentru viitor. Ele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei.

TITLUL VI
REVIZUIREA CONSTITUTIEI


Art. 146 - Initiativa revizuirii
(1) Revizuirea Constitutiei poate fi initiata de Presedintele Romaniei la propunerea Guvernului, de cel putin o patrime din numarul deputatilor sau al senatorilor, precum si de cel putin 500.000 de cetateni cu drept de vot.
(2) Cetatenii care initiaza revizuirea Constitutiei trebuie sa provina din cel putin jumatate din aceste judete sau in municipiul Bucuresti trebuie sa fie inregistrate cel putin 20.000 de semnaturi in sprijinul acestei initiative.

Art. 147 - Procedura de revizuire
(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptata de Camera Deputatilor si de Senat, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul membrilor fiecarei Camere.
(2) Daca prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, hotarasc cu votul a cel putin trei patrimi din numarul deputatilor si senatorilor.
(3) Revizuirea este definitiva dupa aprobarea ei prin referendum, organizat in cel mult 30 de zile de la data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire.

Art. 148 - Limitele revizuirii
(1) Dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi facuta daca are ca rezultat suprimarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor sau a garantilor acestora.
(3) Constitutia nu poate fi revizuita pe durata starii de asediu sau a starii de urgenta si nici in timp de razboi.

TITLUL VII
DISPOZITII FINALE SI TRANZITORII


Art. 149 - Intrarea in vigoare
Prezenta Constitutie intra in vigoare la data aprobarii ei prin referendum. La aceeasi data, Constitutia din 21 august 1965 este si ramane in intregime abrogata.

Art. 150 - Conflictul temporal de legi
(1) Legile si toate celelalte acte normative raman in vigoare, in masura in care ele nu contravin prezentei Constitutii.
(2) Consiliul legislativ, in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislatiei cu prezenta Constitutie si va face Parlamentului sau, dupa caz, Guvernului, propuneri corespunzatoare.

Art. 151 - Institutiile existente
(1) Institutiile republicii, existente la data intrarii in vigoare a prezentei Constitutii, raman in functiune pana la constituirea celor noi.
(2) Noua Curte Suprema de Justitie va fi numita, in conditiile legii, de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, la propunerea Presedintelui Romaniei, in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei Constitutii.

Art. 152 - Institutiile viitoare
(1) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a Constitutiei, se infiinteaza Curtea Constitutionala si Curtea de Conturi.
(2) Judecatorii primei Curti Constitutionale sunt numiti pe o perioada de 3, de 6 si, respectiv, de 9 ani. Presedintele Romaniei, Camera Deputatilor si Senatul desemneaza cate un judecator pentru fiecare perioada.

Constitutia Romaniei a fost adoptata in sedinta Adunarii Constituante din 21 noiembrie 1991, prin vot nominal, cu 414 voturi "pentru" si 95 voturi "contra".

Presedintii Adunarii Constituante
academician Alexandru Birladeanu
Martian Dan

 

 

ADUNAREA CONSTITUANTA

PROCES-VERBAL


privind rezultatul votului exprimat de deputati si senatori asupra proiectului de Constitutie a Romaniei, incheiat astazi 21 noiembrie 1991

Comitetul Adunarii Constituante a procedat la verificarea si numararea voturilor exprimate de catre deputati si senatori, prin apel nominal, asupra proiectului de Constitutie a Romaniei si a constatat urmatoarele:

1. Din numarul total de 510 deputati si senatori, ce compun Adunarea Constituanta, au ramas la apelul nominal 476 parlamentari, din care:
- 371 deputati;
- 105 senatori.
Un numar de 20 deputati si 13 senatori si-au exprimat votul nominal prin corespondenta, potrivit prevederilor art. 1 din Hotararea Adunarii Constituante nr. 3 din 13 noiembrie 1991 privind unele masuri in vederea adoptarii Constitutiei Romaniei.
Senatorul Karoly Kiraly nu a raspuns la apelul nominal si nici nu si-a exprimat votul prin corespondenta, intrand, astfel, sub incidenta dispozitiilor art. 2 din Hotararea Adunarii Constituante nr. 3 din 13 noiembrie 1991 privind unele masuri in vederea adoptarii Constitutiei Romaniei.

2. Din numararea voturilor exprimate rezulta ca 414 membri ai Adunarii Constituante au votat pentru adoptarea Constitutiei, iar 95 membri ai Adunarii Constituante au votat contra adoptarii Constitutiei.

3. Cei 414 deputati si senatori, care au votat pentru adoptarea Constitutiei, reprezinta mai mult de doua treimi din numarul total al membrilor Adunarii Constituante.

4. Ca urmare, Comitetul Adunarii Constituante constata ca sunt intrunite cerintele art. 12 din Hotararea Adunarii Constituante nr. 1/1990 si, ca atare, declara adoptata Constitutia Romaniei de catre Adunarea Constituanta, in sedinta sa din ziua de 21 noiembrie 1991.

COMITETUL ADUNARII CONSTITUANTE

DEPUTATI

Martian Dan
Marian Enache
Ionel Roman
Mircea Ionescu-Quintus
Victor Cevdarie
Niculae Radu
Cazimir Ionescu
Bogdan Patrascu
Lazar Madaras

SENATORI

Alexandru Birladeanu
Radu Campeanu
Oliviu Gherman
Vasile Mois
Karoly Kiraly
Iosif Dan
Paul Jerbas
Petre Jurcan
Attila Verestoy

Prezentul proces-verbal a fost semnat de toti membrii Comitetului Adunarii Constituante, cu exceptia domnului Karoly Kiraly.