Presiunea creste asupra guvernului chinez pentru a opri repatrierea fortata a refugiatilor nord-coreeni inapoi in patria lor, unde organizatiile pentru drepturile omului avertizeaza ca se confrunta cu pedepse aspre din partea unui regim care considera ca dezertarea este un act de tradare. In timp ce Beijingul isi mentine ferm pozitia conform careia repatrierea este calea corecta de actiune pentru oamenii pe care ii considera „migranti economici”, analistii spun ca refugiatii au devenit pioni intr-un conflict geopolitic regional care se adanceste.
Adunarea Nationala a Coreei de Sud a adoptat o rezolutie la 30 noiembrie prin care cere Beijingului sa opreasca repatrierea nord-coreenilor si, in schimb, sa-i recunoasca drept refugiati si sa le permita sa calatoreasca in Coreea de Sud sau in alta parte.
Rezolutia a cerut, de asemenea, eforturi mai mari pentru a incuraja alte guverne si organizatii de ajutor sa creasca in mod similar presiunea asupra Beijingului pentru a opri repatrierea.
Incalca China principiul nereturnarii?
La inceputul lunii noiembrie, o comisie pentru probleme umanitare a Adunarii Generale a Natiunilor Unite a lansat un proiect de rezolutie care exprima ingrijorarea profunda cu privire la „situatia grava a drepturilor omului din Coreea de Nord” si pedepsele aplicate celor care sunt trimisi inapoi peste granita din China.
Acesta a subliniat ca natiunile membre ONU trebuie sa urmeze principiul nereturnarii, care garanteaza ca nimeni nu este returnat intr-o tara in care este expus riscului de tortura, tratament crud, pedeapsa sau alte vatamari grave.
Dezertor nord-coreean: „Nu suntem tradatori”
Problema a revenit pe agenda ONU dupa ce grupurile pentru drepturile omului au raportat ca China a trimis cu forta inapoi pana la 600 de refugiati nord-coreeni in octombrie, la scurt timp dupa ce Coreea de Nord a redeschis in sfarsit granitele care au fost inchise inca din primele etape ale pandemiei de coronavirus.
Se crede ca exista aproximativ 2.000 de nord-coreeni retinuti in China, iar grupurile de drepturi se tem ca si restul vor fi trimisi inapoi.
Beijingul considera in mod obisnuit nord-coreenii care trec granita ca fiind migranti economici mai degraba decat refugiati si a raspuns ONU spunand ca rapoartele despre repatrierea fortata a refugiatilor sunt „complet nefondate”. Acesta a justificat decizia de a returna nord-coreenii sustinand ca nu exista dovezi de tortura sau incalcari ale drepturilor omului in tara.
Aceasta afirmatie este subminata de rapoartele organizatiilor pentru drepturile omului – care citeaza dezertorii care au reusit ulterior sa ajunga in siguranta intr-o tara terta – ca cei care sunt trimisi inapoi sunt intr-adevar supusi torturii si vrajilor in lagarele de munca ca pedeapsa.
In ciuda criticilor larg raspandite la adresa politicii de repatriere a Beijingului, Hyobin Lee, profesor adjunct de politica coreeana la Universitatea Nationala Chungnam, a spus ca rivalitatile geopolitice sunt o preocupare mai mare pentru China, ceea ce inseamna ca este putin probabil ca aceasta sa-si schimbe cursul.
„Repatrierea dezertorilor nord-coreeni de catre China este influentata semnificativ de alianta dintre Beijing si Phenian”, a spus ea.
Tensiunile dintre Coreea de Nord si Coreea de Sud raman ridicate
„Coreea de Nord este deosebit de sensibila la problema dezertorilor”, a spus Lee. „China, avand in vedere sensibilitatea Coreei de Nord fata de problema dezerarii, nu isi poate permite sa ia partea Coreei de Sud si a Statelor Unite, permitand dezertorilor sa mearga in aceste tari”.
Ea a adaugat, totusi, ca se pare ca a existat o oarecare relaxare a eforturilor anterior agresive in toata China de a urmari si incarcera nord-coreenii si de a-i returna, deoarece s-au dovedit a fi o sursa importanta de forta de munca ieftina pentru economia chineza.
Kim Sang-woo, un fost politician din Congresul de stanga al Coreei de Sud pentru Noua Politica si acum membru al consiliului de administratie al Fundatiei pentru pace Kim Dae-jung, considera ca recenta repatriere a nord-coreenilor poate fi vazuta ca un avertisment implicit catre Coreea de Sud, care nu are practic nicio parghie asupra Beijingului pentru a opri returnarile.
„Aceasta nu este doar o problema de trimitere a refugiatilor inapoi”, a spus el. „Se intampla din cauza relatiilor proaste dintre China si Coreea de Sud, dar in special cu administratia Yoon Suk Yeol, deoarece a lucrat din greu pentru a imbunatati relatia militara si politica trilaterala cu Japonia si SUA”, a adaugat ea.
„China este ingrijorata de faptul ca aceste legaturi se strang si trimiterea oamenilor inapoi in nord este doar una dintre multele modalitati pe care Beijingul le poate folosi pentru a-si demonstra nemultumirea”, a spus ea.
Beijingul a fost, de asemenea, alarmat de dezvoltarea recenta a relatiilor bilaterale dintre Coreea de Nord si Rusia, care ameninta sa-l scoata pe Beijing din rolul sau de lunga durata de cel mai important aliat al Phenianului.
Moscova a fost acuzata de SUA si Coreea de Sud ca achizitioneaza cartuse de artilerie si arme de calibru mic din Coreea de Nord, in schimbul combustibilului, hranei si, cel mai important, tehnologia de care regimul lui Kim Jong Un are nevoie pentru programele sale de rachete balistice si arme nucleare.
China vrea sa fie pe locul din fata
„Dupa ce a stat atat de mult timp pe bancheta din fata, China nu vrea sa fie pe bancheta din spate, iar noua prietenie dintre Rusia si Nord face Beijingul putin inconfortabil”, a spus Kim.
Nu exista nicio presiune efectiva pe care Coreea de Sud o poate exercita asupra gigantului economic si militar care este China pentru a-l convinge sa opreasca repatrierea refugiatilor in Nord, a subliniat Kim, lasandu-i cu putine optiuni in timp ce incearca sa le protejeze viata. .
„Yoon ar trebui sa se concentreze asupra transformarii repatrierii intr-o problema umanitara care este tinta criticilor internationale, in special din Europa, SUA si alte tari”, a spus el.
„Coreea de Sud nu poate salva acesti oameni singura”, a adaugat el. „Este nevoie de ajutor din partea tuturor celor care sunt ingrijorati de ce se va intampla cu acesti oameni cand se vor intoarce in Coreea de Nord”.