Logica economica conventionala se bazeaza pe o ipoteza de baza: economiile mai mari sunt mai bune, iar gasirea unor modalitati de a mentine sau de a stimula cresterea este esentiala pentru imbunatatirea societatii.
Dar ce se intampla daca, in cel mai bun caz, cresterea face putin pentru a rezolva problemele lumii si, in cel mai rau caz, favorizeaza distrugerea planetei si ii pune in pericol viitorul?
Acesta este mesajul radical al miscarii „decrestere”, care a petrecut zeci de ani la marginea politicii, avertizand ca cresterea nelimitata trebuie sa se incheie. Acum, dupa ce pandemia le-a oferit oamenilor din unele parti ale lumii sansa de a regandi ceea ce ii face fericiti si, pe masura ce amploarea schimbarilor necesare pentru a aborda criza climatica devine mai clara, ideile sale castiga o recunoastere mai mare – chiar daca anxietatea creste ceea ce ar putea fi o recesiune globala dureroasa.
Pentru economistii si politicienii de orice tip, cresterea a servit mult timp ca o stea polara. Este un vehicul pentru crearea de locuri de munca si generarea de taxe pentru serviciile publice, cresterea prosperitatii in tarile bogate si reducerea saraciei si a foametei in cele mai sarace.
Dar cei care decresterea sustin ca dorinta nesfarsita pentru mai mult – economii nationale mai mari, consum mai mare, profituri corporative mai mari – este miopa, gresita si, in cele din urma, daunatoare. Produsul intern brut, sau PIB, este o masura slaba pentru bunastarea sociala, subliniaza ei.
In plus, ei vad extinderea unei economii globale care si-a dublat deja dimensiunea din 2005 – si, la o crestere de 2% anual, ar fi de peste sapte ori mai mare intr-un secol – punand la indemana obiectivele de emisii necesare pentru a salva lumea.
„Un nevinovat 2 sau 3% pe an, este o cantitate enorma de crestere – crestere cumulativa, crestere compusa – in timp”, a spus Giorgos Kallis, un savant de top in domeniul decresterii cu sediul la Universitat Autonoma de Barcelona. „Nu vad ca este compatibil cu realitatea fizica a planetei.”
Solutia, conform miscarii de decrestere, este limitarea productiei de bunuri inutile si incercarea de a reduce cererea de articole care nu sunt necesare.
Aceasta scoala neortodoxa de gandire nu duce lipsa de critici. Bill Gates i-a calificat pe cei care decrestere sunt nereali, subliniind ca a le cere oamenilor sa consume mai putin de dragul climei este o batalie pierduta. Si chiar si credinciosii recunosc ca cadrul lor poate fi un neincepator politic, avand in vedere cat de dificil este sa ne imaginam cum ar arata in practica intarcarea cresterii.
„Faptul ca este un concept inconfortabil, este atat un punct forte, cat si o slabiciune”, a spus Gabriela Cabana.
Cu toate acestea, in unele colturi, devine din ce in ce mai putin tabu, mai ales ca guvernele si industria raman in urma in eforturile lor de a opri incalzirea planetei peste 1,5 grade Celsius, dupa care unele efecte ale schimbarilor climatice vor deveni ireversibile.
Grupul Interguvernamental pentru Schimbari Climatice al ONU a citat recent decresterea intr-un raport major. Consiliul European de Cercetare tocmai a alocat aproximativ 10 milioane de dolari lui Kallis si doi colegi pentru a explora politici practice „post-crestere”. Si Parlamentul European planuieste o conferinta numita „Dincolo de crestere” in primavara anului viitor. Presedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen este asteptata sa participe.
Chiar si unii de pe Wall Street incep sa acorde mai multa atentie. Banca de investitii Jefferies a spus ca investitorii ar trebui sa ia in considerare ce se intampla daca decresterea se aprinde, mentionand ca generatiile tinere „anxioase de clima” au valori diferite ale consumatorilor.
Diagnosticarea unei probleme
In dezbaterea privind modul de evitare a catastrofei climatice, exista un punct cheie de consens: pentru a evita cele mai grave efecte ale incalzirii globale, lumea trebuie sa reduca emisiile anuale de carbon cu 45% pana in 2030. Dupa aceea, acestea trebuie sa scada. abrupt si rapid.
Cele mai multe foi de parcurs care stabilesc un plan pentru a realiza acest lucru implica o reconfigurare dramatica a economiilor in jurul energiei curate si a altor solutii de reducere a emisiilor, promovand in acelasi timp noile tehnologii si inovatii de piata care le fac mai accesibile. Acest lucru ar permite economiei globale sa continue sa creasca, dar intr-un mod care este „verde”.
Cu toate acestea, sustinatorii decresterii sunt sceptici ca lumea poate reduce emisiile in timp – si poate proteja sistemele ecologice delicate, interconectate – in timp ce urmaresc o expansiune economica infinita, despre care sustin ca va necesita inevitabil utilizarea mai multa energie.
„Mai multa crestere inseamna mai multa utilizare a energiei si mai multa utilizare a energiei face mai dificila decarbonizarea sistemului energetic in scurtul timp care ne-a ramas”, a declarat Jason Hickel, expert in decrestere care face parte din echipa care a primit finantare de la European Research. Consiliu. „Este ca si cum ai incerca sa cobori o scara rulanta care se accelereaza in sus impotriva ta.”
Chiar daca energia poate deveni verde, cresterea necesita si resurse naturale precum apa, mineralele si lemnul.
Este o ingrijorare care a fost reluata de Greta Thunberg, probabil cea mai faimoasa activista pentru schimbarile climatice. Ea a criticat „basmele despre solutii tehnologice inexistente” si „cresterea economica vesnica”. Si ea a atins un alt punct pe care il ridica decrestetorii: sistemul nostru actual, care a produs o inegalitate rampanta, functioneaza chiar si pentru noi?
Aceasta intrebare rezoneaza in Sudul Global, unde exista temeri ca revolutia energiei verzi ar putea reproduce pur si simplu modelele existente de exploatare si extractia excesiva a resurselor, dar cu minerale precum nichelul sau cobaltul – componente cheie ale bateriilor – in loc de petrol.
„Dragostea pentru crestere”, a spus Felipe Milanez, profesor si avocat al decresterii din statul brazilian Bahia, este „extrem de violenta si rasista si tocmai reproduce forme locale de colonialism”.
Sfarsitul cresterii?
Decresterea poate fi greu de vorbit, mai ales ca temerile cresc cu privire la o recesiune globala, cu toata durerea pe care o implica pierderea locurilor de munca si afacerile distruse.
Dar sustinatorii, care vorbesc adesea despre recesiuni ca simptome ale unui sistem defect, explica clar ca nu promoveaza austeritatea sau spun tarilor in curs de dezvoltare care sunt dornice sa ridice nivelul de trai ca nu ar trebui sa culeaga beneficiile dezvoltarii economice.
In schimb, ei vorbesc despre impartirea mai multor bunuri, reducerea risipei alimentare, indepartarea transportului privatizat sau a ingrijirii sanatatii si ca produsele sa dureze mai mult, astfel incat sa nu fie nevoie sa fie achizitionate la intervale atat de regulate. Este vorba despre „gandirea in termeni de suficienta”, a spus Cabana.
Adoptarea decresterii ar necesita o regandire dramatica a capitalismului de piata care a fost imbratisat de aproape fiecare societate de pe planeta in ultimele decenii.
Cu toate acestea, unele propuneri ar putea exista in cadrul sistemului actual. Este adesea mentionat un venit de baza universal – in care toata lumea primeste o suma forfetara, indiferent de statutul de angajare, permitand economiei sa-si reduca dependenta de industriile poluante. La fel si o saptamana de lucru de patru zile.
„Cand oamenii au mai multa securitate economica si au mai multe libertati economice, ei iau decizii mai bune”, a spus Cabana.
Critici de rang inalt
Cel mai recent raport al IPCC – autoritatea ONU pentru incalzirea globala – a remarcat ca „abordarea inegalitatii si a multor forme de consum de statut si concentrarea asupra bunastarii sustin eforturile de atenuare a schimbarilor climatice”, un semn din cap catre unul dintre cele mai mari obiective ale decresterii. Miscarea a fost verificata si pe nume.
Dar decresterea este, de asemenea, subiectul unei opozitii semnificative, chiar si din partea cercetatorilor si activistilor in domeniul climei cu obiective similare.
„Oamenii decresterii traiesc o fantezie in care presupun ca, daca coaceti o prajitura mai mica, atunci din anumite motive, cei mai saraci vor primi o parte mai mare din ea”, a spus Per Espen Stoknes, directorul Centrului pentru Crestere Verde la BI. Scoala Norvegiana de Afaceri. „Asta nu s-a intamplat niciodata in istorie.”
Sustinatorii cresterii verzi sunt convinsi ca strategia lor poate functiona. Ei citeaza exemple promitatoare de decuplare a castigurilor din PIB din emisii, din Regatul Unit pana in Romania, si de cresterea rapida a accesibilitatii energiei regenerabile.
Gates, co-fondatorul Microsoft care a prioritizat investitiile in inovatii climatice, admite ca revizuirea sistemelor energetice globale este o sarcina herculeana. Dar el crede ca cresterea accesibilitatii tehnologiilor potrivite ne poate duce in continuare acolo.
Degradatorii stiu ca criticile lor sunt controversate, desi, in anumite privinte, aceasta este intentia. Ei cred ca este necesara o abordare mai dura, mai revolutionara, avand in vedere estimarea ONU ca incalzirea globala ar trebui sa creasca intre 2,1 si 2,9 grade Celsius, pe baza angajamentelor actuale ale lumii privind clima.
„Cu cat este mai putin timp [that] acum, cu atat este nevoie de o schimbare mai radicala”, a spus Kohei Saito, profesor la Universitatea din Tokyo.