Suna contraintuitiv: in timp ce Germania, la fel ca multe tari, se lupta sa gaseasca destui lucratori, zeci de companii incep un experiment ca angajatii lor sa lucreze cu o zi mai putin. In februarie, 45 de companii si organizatii din cea mai mare economie a Europei au introdus o saptamana de lucru de 4 zile pentru o perioada de o jumatate de an. Angajatii vor continua sa primeasca salariul integral. Initiativa este condusa de firma de consultanta Intraprenor in colaborare cu organizatia non-profit 4 Day Week Global (4DWG).
Avocatii sustin ca o saptamana de lucru de 4 zile ar creste productivitatea lucratorilor si, prin urmare, ar ajuta la atenuarea deficitului de forta de munca calificata din tara. Germania are o reputatie de lunga durata pentru harnicie si eficienta. Cu toate acestea, in ultimii ani, productivitatea in Germania a scazut.
Ce este „productivitate”?
Acest lucru nu se datoreaza neaparat ca lucratorii sunt lenesi. In esenta, productivitatea este masurata prin impartirea productiei economice la orele lucrate. In ultimii cativa ani, costurile ridicate ale energiei au afectat productia companiilor, lasandu-le – si tara – cu un scor de productivitate mai scazut. Daca companiile isi pot mentine productia actuala cu angajatii care lucreaza mai putine ore, acest lucru ar duce in mod natural la niveluri de productivitate mai ridicate. Dar pot?
Avocatii sustin ca da. Angajatii care lucreaza patru zile in loc de cinci sunt mai motivati si, prin urmare, mai productivi, spun ei. Acest model ar putea, de asemenea, sa atraga mai multi oameni in forta de munca prin angajarea celor care nu sunt dispusi sa lucreze cinci zile pe saptamana, ajutand la atenuarea lipsei de forta de munca.
Lucratorii sunt mai putin stresati cu o saptamana mai scurta
Teoria a fost deja pusa la incercare in afara Germaniei. Din 2019, 4DWG desfasoara programe pilot pe tot globul – din Marea Britanie si Africa de Sud pana in Australia, Irlanda si SUA. Peste 500 de companii au participat la o perioada de proba, iar rezultatele timpurii par sa favorizeze o saptamana de lucru mai scurta.
Privind un experiment care a implicat aproape 3.000 de lucratori din Marea Britanie, cercetatorii de la Cambridge si Boston au descoperit ca aproape 40% dintre participanti au raportat ca se simt mai putin stresati dupa experiment si ca numarul demisiilor a scazut cu 57%.
Zile de boala in valoare de 26 de miliarde de euro
Zilele de boala au scazut si ele cu doua treimi. Date recente de la compania germana de asigurari de sanatate DAK arata ca lucratorii din Germania au luat in medie 20 de zile de boala anul trecut. Aceasta inseamna ca absente legate de boala au cauzat o pierdere generala a veniturilor reale de 26 de miliarde de euro (28 de miliarde de dolari) in Germania in 2023, a declarat Asociatia Germana a Companiilor Farmaceutice bazate pe Cercetare (VFA). Acest lucru ar fi impins productia economica cu 0,8 puncte procentuale.
In mod crucial, in experimentul din Marea Britanie, cercetatorii au observat, de asemenea, o crestere medie a veniturilor de aproximativ 1,4% la 56 din 61 de companii participante. Majoritatea si-au exprimat dorinta de a mentine saptamana de lucru de 4 zile dincolo de faza de testare.
Munca creativa ar putea avea de suferit, spun cercetatorii
Poate functiona si in Germania? Expertul pe piata muncii Enzo Weber nu este atat de sigur. El efectueaza cercetari la Universitatea din Regensburg si la Institutul de Cercetare a Ocuparii Fortei de Munca si are unele probleme cu rezultatele proiectelor pilot anterioare.
Doar companiile a caror munca este potrivita pentru o saptamana de lucru de 4 zile ar aplica pentru un astfel de experiment, a spus el pentru DW. Rezultatele, prin urmare, nu pot fi considerate ca fiind aplicabile economiei in ansamblu.
Weber se indoieste si de rezultatele pozitive, deoarece reducerea orelor de lucru ar duce probabil la o munca mai concentrata. Mai putine ore ar insemna un impact asupra elementelor sociale si creative ale muncii. Aici consecintele nu ar fi resimtite imediat, mai ales in studiile concepute sa dureze doar sase luni.
Modelul nu se va aplica multor industrii
Alti sceptici subliniaza provocarea de a masura productivitatea. Orele de lucru reduse ar putea duce la schimbari structurale care au un efect mai mare asupra productivitatii decat implicarea angajatilor. Holger Schafer, cercetator la Institutul Economic German (IW) din Koln, spune ca este o fantezie sa se astepte la o crestere cu 25% a productivitatii in schimbul unei reduceri de 20% a orelor de lucru.
Economistul Bernd Fitzenberg de la Institutul de Cercetare a Ocuparii Fortei de Munca (IAB) din Germania spune ca o saptamana de 4 zile ar putea insemna costuri mai mari pentru companii daca „impartirea orelor de lucru pe doar patru zile nu este compensata de cresterea productivitatii”.
„Devine o provocare in domeniile in care serviciile trebuie furnizate aici si acum, la ore fixe, pentru clienti sau persoane care sunt ingrijite”, a spus el pentru DW, adaugand ca, prin urmare, va fi o saptamana de 4 zile. mai dificil de implementat in domenii precum asistenta medicala, serviciile de securitate sau transportul. „Daca ar fi sa implementam in mod rigid o astfel de reglementare in toate industriile in acelasi mod, ar putea afecta competitivitatea”.
In ciuda contraargumentelor, saptamana de lucru de 4 zile detine in continuare o atractie, chiar si pentru jucatorii industriali consacrati. Sindicatul german IG Metall pledeaza de ceva timp pentru un program de lucru mai scurt. In industria siderurgica, de exemplu, in prezent se lucreaza doar 35 de ore pe saptamana.