Pe masura ce economia Europei isi revine din socul pandemiei de coronavirus, Bruxelles-ul a decis sa reia procesul politic sensibil de revizuire a regulilor fiscale ale UE, care au fost suspendate in martie 2020 pentru a permite cheltuieli mai mari sa amortizeze impactul crizei.
Regulile disciplinare, cunoscute sub numele de Pactul de Stabilitate si Crestere (SGP), impun statelor membre sa implementeze politici financiare care sa-si mentina deficitul sub 3% si datoria sub 60% din PIB, limite pe care multe tari le depasesc in prezent cu o marja considerabila.
Incepand de astazi , datoria guvernamentala din Uniunea Europeana reprezinta 92,9% din PIB-ul total, aceeasi rata urcand la 100,5% in interiorul zonei euro. Grecia (209,3%), Italia (160,0%) si Portugalia (137,2%) inregistreaza cele mai inalte niveluri din bloc – si chiar din lume – in timp ce Estonia (18,5%), Bulgaria (25,1%) si Luxemburg (28,1%) se bucura de cel mai mic.
Regulile SGP, care au intrat in vigoare la sfarsitul anilor 1990 si au fost consolidate in timpul Marii Recesiuni, au fost adesea criticate pentru severitatea si intransigenta lor, dar si pentru respectarea neregulata si aplicarea partinitoare. Tarile din sud s-au plans adesea ca sunt vizate in mod nedrept, in timp ce economiile mai mari, precum Franta si Germania, si-au vazut excesele ramase nepedepsite.
Comisia Europeana este foarte constienta de frictiunile cauzate de PSC in trecut si este dornica sa deschida un nou capitol cu reguli mai simple convenite prin consens. Executivul si-a stabilit un obiectiv ambitios, dar complicat pentru revizuire: reducerea datoriei publice si, simultan, cresterea investitiilor pentru a asigura o crestere economica durabila.
UE are nevoie urgenta de numerar: Bruxelles estimeaza ca tranzitiile paralele verzi si digitale vor avea nevoie de aproape 650 de miliarde EUR pe an in investitii publice si private pana in 2030. Efortul de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera cu cel putin 55% inainte de sfarsitul deceniul va cere 530 de miliarde de euro anual, cu 390 de miliarde de euro doar pentru sectoarele de transport si energie.
In ciuda faptului ca par contradictorii, sarcinile de a strange aceasta suma colosala de bani trebuie sa mearga mana in mana cu imperativul reducerii treptate a deficitelor bugetare si a datoriei publice, care era deja alarmant de ridicat inainte de pandemie, ca urmare a crizei prelungite din zona euro.
Reducerea datoriei publice va determina capacitatea UE de a raspunde la viitoarele socuri economice, a declarat vicepresedintele executiv al Comisiei.
Dar noile reguli fiscale nu ar trebui sa actioneze ca o povara care constrange cresterea, a mentionat el. In schimb, ar trebui sa promoveze o dezvoltare economica pozitiva, astfel incat tarile sa aiba mai multe resurse pentru a-si reduce nivelul datoriei. Ritmul acestei reduceri va fi unul dintre problemele cheie in timpul discutiilor.
„Trebuie sa facem acest lucru intr-un mod inteligent: intr-un mod treptat, sustinut si favorabil cresterii”, a spus el.
Comisia a deschis oficial procesul de consultare marti dupa-amiaza si a creat o platforma online unde cetatenii, organizatiile si autoritatile publice isi pot prezenta opinia pana la sfarsitul anului. In acelasi timp, va avea loc o dezbatere politica intre Bruxelles si toate cele 27 de capitale, dintre care unele si-au exprimat deja sprijinul – si opozitia – pentru o mai mare flexibilitate fiscala.
Pe de o parte, tari precum Franta, Spania, Italia, Grecia si Portugalia, care depasesc in prezent raportul de 100% datorie/PIB, cer reforme semnificative care sa reflecte realitatea post-pandemie si obligatiile financiare ale tranzitie verde.
De cealalta parte a salii, asa-zisii Patru Frugali – Austria, Tarile de Jos, Danemarca si Suedia – impreuna cu Finlanda, Letonia, Slovacia si Republica Ceha cer revenirea la politici bugetare mai sanatoase, argumentand intr-o lucrare comuna ca „reducerea ratelor excesive de indatorare trebuie sa ramana un obiectiv comun”.
Intre timp, Germania asteapta un nou guvern care sa-i succeda cancelarului Angela Merkel, care va fi condus probabil de Olaf Scholz. Desi un socialist pe hartie, Scholz este cunoscut pentru opiniile sale moderate, centriste, inclusiv managementul financiar.
Guvernul sau potential va fi o coalitie cu trei partide cu Verzii, care prefera mai mult spatiu pentru cheltuieli pentru actiunile climatice, si FDP liberal, care pledeaza cu fermitate pentru un tip de guvernare frugal. Reforma Pactului de Stabilitate si Crestere face parte din negocierile dintre cele trei parti.
O moneda comuna are nevoie de reguli comune si s-a demonstrat ca regulile noastre ofera flexibilitatea necesara.
Avand in vedere discrepantele dintre cele doua tabere infiintate, Germania este gata sa actioneze ca principalul arbitru al dezbaterii, eventual votul de departajare.
„Discutie sincera, fara tabuuri”
Comisia Europeana este dornica sa construiasca noile reguli prin consens, in speranta ca un acord larg si durabil va imbunatati conformitatea cu regulamentul.
Regulile fiscale vor functiona corect numai daca toata lumea este de acord si se tine de ele.
In fiecare an, guvernelor li se cere sa prezinte rapoarte SGP care sa prezinte planurile lor financiare, care sunt apoi analizate de Comisie si de statele membre ale acestora. In teorie, Bruxelles-ul poate palmui tarile indisciplinate cu amenzi de pana la 0,5% din PIB.
Noile reguli ar trebui aprobate cu mult inainte de 2023, cand suspendarea exceptionala a regulamentului existent urmeaza sa expire, astfel incat guvernele sa aiba suficient timp pentru a-si elabora noile bugete.
Comisarul european pentru economie, a declarat marti ca reducerea datoriei, in acelasi timp cu cresterea investitiilor, va forta UE sa „indrepte cercul”, dar ca trebuie gasit un echilibru. Executivul nu a luat o pozitie oficiala cu privire la dezbaterea in curs, desi emblematic Green Deal si politicile climatice de anvergura pot fi realizate doar daca guvernele pun bani pe masa.
Astept cu nerabdare o discutie deschisa si sincera cu partile interesate si cu statele membre, cu multe contributii si fara tabuuri.
Enormitatea pagubelor cauzate de pandemia de coronavirus va complica cauza grupului frugal. Deficitul guvernamental din UE a atins 7% in 2020, o crestere uluitoare in comparatie cu rata de 0,5% inregistrata in 2019. Tarile au cheltuit peste posibilitatile lor pentru a sprijini lucratorii disponibilizati, a preveni falimentele si a stimula cresterea economica.
Desi unele dintre aceste masuri temporare vor fi eliminate treptat in lunile urmatoare, statele membre cele mai afectate intentioneaza sa tina robinetul deschis. Premierul italian Mario Draghi a propus un deficit de 5,9% pentru 2022 si 3,9% pentru 2023, ambele peste limitele actuale ale PSC. Intre timp, Spania si Franta urmaresc sa aiba rate de deficit de 5% si, respectiv, 4,8% anul viitor.
Cele trei tari fac eforturi pentru reguli realiste care sa se adapteze mostenirii financiare a erei Covid si sa se asigure ca calea descendenta nu este calcata in detrimentul cetatenilor lor. Obligatia de 60% datorie/PIB s-ar putea dovedi sufoca de indeplinit pentru tarile care dubleaza rata.
“Tarile din sudul Europei au niveluri ridicate de indatorare. Unele dintre ele ar putea fi aproape de a fi intr-o situatie riscanta, mai ales dupa ce Banca Centrala Europeana va pune capat relaxarii cantitative pentru ca, pana atunci, ratele dobanzilor ar putea creste”, a spus un analist economic.
„Am facut niste calcule si am constatat ca unele tari din sudul Europei ar trebui sa faca o ajustare fiscala enorma de ordinul a 5-6% din PIB [pentru a indeplini] acea regula, ceea ce este pur si simplu, cred, de neconceput. Este imposibil ca aceia tarile ar putea face asta. Deci, pentru aceasta regula speciala de reducere a datoriilor, multe, multe tari vor incalca asta.”
Roma, Madrid, Paris si aliatii lor similari spera ca tranzitia ecologica si nevoia ei cruciala de investitii uriase le va ajuta sa promoveze campania pentru o mai mare flexibilitate.
In Belgia, secretarul de stat pentru redresare economica a declarat saptamana aceasta ca UE ar trebui sa investeasca 5 trilioane de euro in planul sau climatic in urmatorul deceniu pentru a „isi pastra credibilitatea ca proiect politic”. Oficialii italieni si francezi au sugerat anterior ca unele parti din fondul de redresare al UE de 750 de miliarde de euro ar trebui sa ramana un instrument permanent pentru finantarea proiectelor majore de mediu.
Fondul a fost convenit intre sefii de guverne ca un instrument „unic” care va disparea dupa 2026, cand se asteapta ca Comisia sa nu mai imprumute bani pe pietele financiare pentru a finanta planurile nationale de redresare.
Bruxelles-ul doreste ca experienta unica a fondului sa serveasca drept inspiratie pentru dezbatere, care este gata sa fie plina si exploziva din punct de vedere politic pentru statele membre de ambele parti ale meselor. Normele recent actualizate vor influenta modul in care guvernele abordeaza probleme precum cresterea costurilor locuintelor, inegalitatea sociala, imbatranirea populatiei, productivitatea slaba si somajul pe termen lung.
Darvas prezice ca majoritatea tarilor UE vor trebui sa sufere ajustari fiscale importante, indiferent de rezultatul final al revizuirii.
„Acum, intrebarea principala este viteza acestei ajustari”, a spus el. „Sper doar ca Comisia Europeana a invatat lectia din criza anterioara, criza financiara globala si criza euro, ca o consolidare fiscala prea rapida poate submina redresarea”.